Univers de copil

A+ R A-


Activitatea onirica si interpretarea viselor I

Veghe – somn – vis

Somnul, cu si fara vise ocupa poate mai mult de 1/3 din viata fiecarui individ. Si totusi, despre aceste fenomene stim poate mai putin decat despre oricare forma de activitate nervoasa. Studiile electroencefalografice atesta, cel putin din punct de vedere electric, dar si metabolic si biologic, intense si extrem de variate fenomene cerebrale la nivelul creierului, in timpul somnului.

In timp s-au acumulat noi cunostinte despre somn, s-a patruns lent dar sigur, in intimitatea fenomenelor somnului, ridicandu-se valul de mister care acoperea aceasta atat de interesanta activitate onirica.

Foarte putine lucruri stim si despre somnul hipnotic. De altfel, cate spitale mari de psihiatrie se pot lauda ca au cel putin 1-2 medici care folosesc, in mod eficient spectaculoasa inducere hipnotica a somnului in tratamentul diferitelor aspecte morbide?

Referitor la aceasta problematica, nu putem nega ca nu am vazut carti de talmacire a viselor, tiparite in tiraje de masa! Trebuie sa recunoastem ca adesea ne-am adresat unor rude, prieteni, cunostinte, cu rugamintea de a ne spune cate ceva despre semnificatia vreunui vis care ne-a impresionat in mod deosebit. Dar spectaculoasa interpretare a viselor ramane insa mai mult un amuzament decat o riguroasa cercetare stiintifica.

Etapele cercetarii onirice

Trei mari etape delimiteaza in timp cercetari extrem de vechi.

O prima etapa, lunga de aproximativ 25 de secole – pana aproape de perioadele moderne – cu rezultate in general infime, este dominata de misticism, interpretari empirice etc.

Plini de mandrie, psihiatrii isi revendica, prin unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai lor, Freud, cea de-a doua perioada, inceputa cu putin inainte de 1.900 si culminand cu aparitia lucrarii “Traumdeutung”, ceea ce a deschis cu adevarat era stiintifica de studiu a viselor.

Ultima etapa este dominata de studiile intreprinse de Aserinsky si Kleitman, care au indus, dupa 1950, cercetarile electroencefalografice vizand somnul si in special visul. S-a reusit astfel obiectivarea unor vechi cercetari, studiile de neurofiziologie permitand, poate pentru totdeauna, indreptarea de arbitrar, de interpretari, de empirism.

Ecuatia: somn – vis – veghe

O noapte normala de somn cuprinde 4-6 cicluri, formate din faze de somn adevarat (somn lent sau clasic) si faze paradoxale (cu vise), denumite si faze cu miscari rapide oculare, care, dupa unii cercetatori, nu reprezinta faze de somn veritabil, ci, mai degraba, stari episodice ale unei alte stari de vigilenta. Asadar, activitatea intens cerebrala care are loc apropie aceasta stare a creierului din faza paradoxala de stare de veghe ca atare. Asa se intampla cu persoanele trezite in cursul sau imediat dupa consumarea fazei de somn paradoxal isi amintesc cu precizei visele lor, in timp ce trezirile in cursul altor stadii de somn nu se insotesc decat de vagi amintiti ale unor secvente de vis. Durata unui ciclu este de 90-120 de minute, din care cea e viselor este in medie de 15-20 de minute, deci, in fiecare noapte visam 80-120 de minute.

Se apreciaza ca somnul paradoxal (cu vise) variaza in functie de varsta. Astfel, copiii viseaza aproximativ 40% din durata somnului, adultii 30% iar batranii 10%.

Somnul normal, fiziologic, presupune in mod indubitabil visul, acesta nefiind nici pe departe un accident de care ne putem sau nu aduce aminte in dimineata urmatoare. Deci, nu exista somn fara vise, ci doar constienta lor. Numai in patologia psihiatrica exista vise fara somn, si anume in starea de confuzie onirica (stare caracterizata printr-o marcata tulburare calitativa a constientei).

Desi toti oamenii viseaza, unii nu acorda nici o importanta viselor, altii nu si le mai reamintesc, iar altora le este pur si simplu rusine de continutul lor. Mai exista insa o categorie de oameni, in general cu o fantezie mai bogata, care sunt pasionati de propriile vise, le memoreaza cu un fantastic lux de amanunte, ba chiar le imbogatesc continutul, in momentul reproducerii lor.

Dr. Mihai Pascu

Activitatea onirica si interpretarea viselor II

Activitatea onirica si interpretarea viselor III

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Elefantii nu uita niciodata

Elefantii nu uita niciodata

Elefantii nu uita niciodata Elefantii sunt uriasii lumii animale. Creierul elefantului este mai dens decat creierul uman, iar lobii temporali (unde are loc procesul de memorare) sunt mult mai dezvoltati decat...

Felicitari cu ghiocei de 8 mar…

Felicitari cu ghiocei de 8 martie pentru mama

Felicitari cu ghiocei de 8 martie pentru mama Pe 8 Martie sarbatorim ziua femeii. Femeia ocupa un loc important in viata fiecaruia ... ca sotie, ca fiica, ca mama. MAMA e...

Poezii despre ghiocei pentru c…

Poezii despre ghiocei pentru copii

Poezii despre ghiocei pentru copii   Primăvara începe să-şi cânte simfonia măiastră şi ghioceii încep să răsară. Poezii cu şi despre ghiocei pentru copii. Bucuraţi-vă de puritatea lor şi de frumuseţea primăverii!   Ghiocelul Valeria...

Fuga printesei basm polonez

Fuga printesei basm polonez

Fuga printesei - basm polonez O minunata printesa statea fermecata intr-un palat pe un varf de munte, sub puterea unei vrajitoare. Aceasta o pazea ca pe ochii din cap. Tanarul print,...

Puiul de Ioan Alexandru Brates…

Puiul de Ioan Alexandru Bratescu Voinesti plan de idei

Puiul de Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti plan de idei   Povestirea “Puiul”, scrisa de Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti, face parte din volumul “In lumea dreptatii” (1906). Actiunea se desfasoara de-a lungul catorva luni -...