Anotimpuri pe Marte

Marte, prima planeta mai indepartata de Soare decat Pamantul, are multe asemanari cu planeta noastra. Ziua martiana este aproape egala cu cea terestra, fiind doar cu 36 de minute mai lunga. Inclinarea planului ecuatorului planetei fata de planul orbitei este la Marte de 25º19´, iar la Pamant este de 23º45´.

Pe Marte au loc fenomene meteorologice similare, desi de amploare diferita, cu unele fenomene terestre. Printre acestea sunt variatiile diurne si anule ale temperaturii, presiunii si compozitiei aerului, de la suprafata solului pana la inaltimi de sute de kilometri.

Presiunea atmosferei martiene este insa mai mica, doar o sutime din cea terestra, deci planeta se raceste mai repede prin radiatie. Fiind la o distanta mai mare, Marte primeste si asa mai putina caldura si este mai rece decat Pamantul.

Orbita sa este mult mai alungita, excentricitatea ei fiind de circa 6 ori mai mare decat cea a orbitei terestre. Aceasta face ca pe Marte sa existe deosebiri importante intre anotimpurile din cele doua emisfere, nordica si sudica.

In cea nordica, in timpul sezonului de vara viteza vantului este de doua ori mai mica decat in timpul iernii si unoeri se declanseaza adevarate furtuni de praf. In ultimii zeci de ani aceste furtuni nu au mai fost observate decat in sudul planetei, acolo unde verile imbraca aspecte dramatie. In acea perioada de timp, Marte se afla in apropierea periheliului, deci cel mai aproape de Soare. Radiatia solara incidenta la periheliu este cu 45% mai intensa decat la afeliu. Cea mai mare insolatie are loc in timpul solstitiului de vara martian din emisfera sudica, atunci cand punctul solar este de 8º si 25º la sud de ecuator.

Pe langa furtunile locale de praf (mai frecvente primavara si vara), in regiunile sudice, in fiecare vara se starnesc furtuni globale de praf. Se creeaza un cerc vicios: zonele atmosferice in care se afla mai mult praf absorb o cantitate mai mare de radiatie solara, incalzindu-se mai puternic decat zonele limpezi ale atmosferei. Diferenta de temperatura care apare creaza conditii pentru izbucnirea unor noi rafale de vant, care vor ridica si mai mult praful, s.a.m.d. In primele patru zile se dezvolta si intensifica noi centre de activitate care fuzioneaza, extinzandu-se spre est si vest. Dupa inca 5-10 zile, norul de praf a facut inconjurul planetei.

Nu ne mai ramane decat sa asteptam parerile primului om ce va ajunge pe Marte ca sa ne spuna care este si cel mai placut anotimp martian.