Univers de copil

A+ R A-


Romania in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

 

Unirea Moldovei si a Tarii Romanesti, infaptuita la 24 ianuarie 1859, n-a putut fi dobandita decat pin lupta celor multi. Si, dupa Unire, marii boieri voiau sa pastreze vechile randuieli. Voiau sa-si pastreze bogatiile si conducerea statului.

 

Schimbari in viata tarii

De aceea, cei sapte ani cat a condus tara Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) au fost ani de mari framantari, ani de lupta intre cei care voiau schimbarea in bine a tariisi cei care se opuneau oricaror prefaceri. Domnitorul Cuza, sprijinit de Mihail Kogalniceanu si de alti oameni darnici de progres, a reusit sa aduca unele imbunatatiri in organizarea tarii. Astfel, administratia a fost mai bine oraduita si armata mai bine organizata.

In vremea aceea, cea mai mare parte a locuitorilor erau analfabeti. Cuza a facut o lege care oblige pe copii sa invete carte. Aceasta a fost o masura buna, care a condus lumina stiintei de carte in multe sate. Dar, nu s-au infiintat destule scoli, ca invatatura sa patrunda pretutindeni. Nici invatatori si nici carti nu erau destule, pe masura nevoilor. Din aceasta pricina, cea mai mare parte a poporului a ramas tot fara stiinta de carte.

 

Improprietarirea taranilor

La cererile mai hotarate ale poporului, Mihail Kogalniceanu a propus legea de improprietarire a taranilor. Marii proprietari s-au impotrivit cu multa inversunare acestei legi. Totusi, in anul 1864, impotrvia vointei boierilor, legea de improprietarire a fost aplicata. Dar, ca sa primeasca pamant, taranii trebuiau sa aiba vite si pluguri, cu care sa-l munceasca. Trebuia sa rascumpere cu bani pamantul marilor proprietari. Or, cei mai multi tarani erau foarte saraci, iar mosierii pastrau pentru ei pamantul cel mai bun.

Din aceasta pricina, lupta indelungata pe care taranii au dus-o pentru pamant a continuat cu si mai multa darzenie.

 

Sfarsitul domniei lui Cuza

Masurile luate de Alexandru Cuza au imbunatatit intrucatva viata poporului. Marii mosieri si o parte dintre burghezi, suparati ca li s-au luat o parte din mosii, l-au silit pe Cuza sa renunte la tron si sa plece din tar ape care o iubea si pentru binele careia a luptat din rasputeri.

In locul lui mosierii si burghezii au adus ca domn pe Carol, un print din Germania, dusman al poporului. El a condus tara impreuna cu mosierii si burghezii. Venind in tara sarac, el a exploatat fara mila poporul si a strans averi uriase.

Felul acesta de conducere a tarii, in care intreaga putere o aveau burgehzia si mosierimea, in frunte cu regale, poarta numele de regim burghezo-mosieresc. El a adus poporului nostru multe suferinte si nedreptati.

In acest timp au patruns in Romania multi capitalisti straini, sprijiniti de Carol I. acestia, impreuna cu capitalistii din tara, au exploatat crunt poporul nostru muncitor.

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Insolatia

Insolatia

Insolatia   Ce este insolatia? Intr-un mediu cu temperaturi ridicate, corpul uman „scapa” de excesul de caldura prin cresterea fluxului sangvin la nivelul pielii, prin transpiratie si expirarea aerului cald. Atunci cand aceste...

Lista cu rechizite scolare pen…

Lista cu rechizite scolare pentru ghiozdanul scolarului mic

Lista cu rechizite scolare pentru ghiozdanul scolarului mic Un nou an scolar sta sa inceapa si, de la mic la mare, emotiile ne stapanesc si ne gandim ca cei...

Despre imbracaminte si igiena

Despre imbracaminte si igiena

Despre imbracaminte si igiena Omul se slujeste de imbracaminte pentru a-si ascunde goliciunea corpului si a se apara impotriva frigului si a caldurii.

Scrisoarea III de Mihai Emines…

Scrisoarea III de Mihai Eminescu

Scrisoarea III de Mihai Eminescu   Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,Ce cu-a turmelor păşune, a ei patrie ş-o schimbă,La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă.Dară ochiu-nchis afară,...

Biserica lui Bucur

Biserica lui Bucur

Biserica lui Bucur Traditia ne spune ca orasul Bucuresti, capitala tarii noastre isi are numele de la pastorul Bucur. Tot traditia ne mai spune ca cea dintai biserica in...