Univers de copil

A+ R A-


Mihai Viteazul uneste Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova intr-un singur stat

 

Cum a cucerit Transilvania

Mihai-Voda a vazut ca nici in Transilvania si nici in Moldova nu era linistea si randuiala trebuitoare luptei unite impotriva jugului turcesc. Din aceasta cauza, s-a hotarat sa ia el conducerea celor trei tari romane (Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova). Dorinta sa era sa le uneasca int-un singur manunchi si sa le aduca la biruinta, scuturand jugul turcesc.

Oastea Tarii Romanesti, condusa de Mihai, a trecut Muntii Carpati in Transilvania. In apropiere de Sibiu, la Selimbar, a zdrobit oastea voievodului Transilvaniei, silindu-l sa fuga. Mihai a intrat cu mare alai in Alba-Iulia, capitala Transilvaniei.

 

Cucerirea Moldovei

Indata dupa aceasta, a pornit oastea si impotriva domnului Moldovei, care era prieten cu turcii. L-a infrant si l-a alungat din tara.

Era in anul 1600. Mihai Viteazul se intitula acum domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si al Moldovei. Pentru intaia oara cele trei tari locuite de poporul roman se aflau unite intr-un singur stat. Fapta aceasta a fost deosebit de insemnata. Fiind acum unite, fortele celor trei tari romane puteau lupta mai usor impotriva turcilor.

 

Prabusirea planurilor lui Mihai

Unirea infaptuita in acea vreme a durat foarte putin. Mihai n-a imbunatatit viata iobagilor din Transilvania si din Moldova. Taranii venisera spre dansul cu mare incredere, insa Mihai s-a inconjurat de nobili, cu toate ca acestia il urau de moarte sin u asteptau decat clipa sa-l tradeze. Ei au uneltit impotriva lui Mihai si, pana la urma, au reusit sa-l infranga si sa-l alunge din Transilvania. In acelasi timp, nobilii poloni au ocupat Moldova, iar turcii au intrat in Tara Romaneasca.

Planul maret de lupta unita a celor trei tari romane impotriva turcilor s-a prabusit.

Tradarea nobililor a mers si mai departe. Intr-o dimineata, pe cand Mihai se afla cu tabara pe campia Turdei, ei au trimis niste soldati in cortul lui Mihai si, pe neasteptate, l-au izbit miseleste in spate, omorandu-l. Un slujitor credincios i-a luat capul si l-a ingropat la Manastirea Dealul de langa Targoviste. Trupul a ramas acolo, pe campia Turdei.

Mihai Viteazul a cunoscut si bucuria biruintelor si amaraciunea infrangerilor.

S-a prabusit asa de repede pentru ca nu s-a sprijnit totdeauna pe popor.

In faptele lui Mihai Viteazul, poporul a vazut intruchiparea nazuintei sale de libertate si unire. De aceea l-a slavit in multe cantece:

Auzit-ati de-un viteaz,

Care vesnic sade treaz,

Cat e tara la necaz?

Auzit-ati de-un Mihai,

Ce sare pe sapte cai,

De striga Stambului vai?

Faptele de vitejie savarsite de poporul nostru  sub conducerea lui Mihai Viteazul se inscriu in paginile istoriei printre cele mai stralucitoare in lupta pentru independenta.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Stejarul din Borzesti

Stejarul din Borzesti

Stejarul din Borzeşti A fost odată un timp pe când Molna şi Prutul nu făceau hotar între trei ţări surori, pe când bourul moldovenesc era singur stăpân pe o ţară largă,...

Marcel Proust citate in limba …

Marcel Proust citate in limba engleza

Marcel Proust citate in limba engleza   Iata cateva citate in limba engleza scrise de celebrul scriitorul Marcel Proust.   A new book was not one of a number of similar objects, but was...

Poezii scurte de Florii

Poezii scurte de Florii

Poezii scurte de Florii   Vine ziua de Florii de Emilia Plugaru   Fierbe munca, fierbe glia, Mic şi mare-n câmp lucrează, Numai brotăcelul Oac Stă pe lac şi dirijează:   - Albinuţe, fluturaşi! Strigă el, zvoniţi prin ţară, Duceţi vestea-n...

An Nou Fericit 2013

An Nou Fericit 2013

An Nou Fericit 2013!   An nou fericit 2013!, La multi ani 2013! Lasati o parte din lumina artificiilor aprinse in noaptea de Anul Nou sa va lumineze. Fie ca anul care vine...

Ghicitori despre pisica

Ghicitori despre pisica

Ghicitori despre pisică   Află câteva ghicitori despre pisică, pisoi.   Are blana mătăsoasă, La căldură toarce-n casă. La lăbuţe are gheruţe, Stau ascunse în pernuţe. (pisica)