Univers de copil

A+ R A-


Olfactia

Olfactia, senzatie rezultata din stimularea exteroreceptorilor organismului in cadrul amplului proces de informare asupra lumii exterioare, devine in ultimul timp o preocupare majora a cercetarii stiintifice, multidisciplinare.

Biochimisti, psihologi si producatori din industria cosmeticelor intregesc raspunsul la intrebarea de ce ne plac unele mirosuri si altele nu. Senzatia placuta, neplacuta sau indiferenta provocata de emanatia sub forma de vapori a unei substante o datoram fenomenului de difuziune a moleculelor de substanta odoranta, purtate de aerul inspirat nazal, prin membrane celulelor specializate de la nivelul mucoasei nazale. Din acest punct de vedere, aparatul olfactiv are o sensibilitate deosebita, numai cateva molecule odorante reusind sa-l stimuleze. Pentru om sensibilitatea incepe la dilutii de unu la un milliard, cainele fiind de un milion de ori mai sensibil.

Encefalograme, imagini in culori ale creierului au permis vizualizarea modului in care creierul detecteaza mirosurile. Modul lui de a reactiona fata de jumatate de milion de mirosuri cunoscute implica probleme de chimie, caracteristici de mediu si experienta personala. Mirosurile au acces direct la sistemul limbic, suportul anatomic al emotiilor si memoriei. In acest fel se si explica caracterul profund evocat al mirosurilor, care aduc in memorie amintiri cu vechime de zeci de ani. Sistemul limbic guverneaza de asemenea prin hipotalamus si hipofiza sistemul hormonal ce ne regleaza intregul metabolism.

Cercetarile arata ca o mare parte din comportarea noastra este inconstient influentata de “inteligenta nazala”. Astfel limbul chimic de comunicare intre indivizii acelorasi specii sesizabil mai mult in diversa lume a insectelor si animalelor este tot mai mult pus in discutie si pentru om. Comunicarea se face prin intermediul unor substante numite feromoni, care transmit intre indivizi starea de teama, anxietate, placere sau disconfort. Feromonii reprezinta practic un mesaj transmis in exteriorul corpului uman de hormonii secretati in urma unui stimul olfactiv initial. In acest context s-a observat ca in colectivele de munca formate numai din femei dupa o perioada s-a ajuns la sincronizare perfecta a ciclurilor menstruale. Se remarca o influenta mai puternica la femeile ce secreta un procentaj mai mare de hormoni masculini. Creierul nostru este actualmente mult prea implicat intr-o activitate bazata pe vedere, auz si gandire astfel incat suntem incapabili de a percepe constient activitatea intensa la nivelul feromonilor. Cea mai mare parte din perceptia mirosului vine treptat odata cu cresterea in varsta fara efort de educare a parintilor. Sensibilizarea mirosului se cultiva in anii maturitatii mai ales in cazul degustatorilor de alimente si bauturi, care isi antreneaza narile si creierul pentru a le asigura informatii reale. Prin exercitiu se ajunge la capacitatea de a descoperi dupa miros inclusiv persoana care a baut dintr-un anumit pahar.

Prin mugurii gustativi de la nivelul papilelor liguale detectam gusturile, de multe ori esentiale pentru recunoasterea anumitor substante, dar fara simtul mirosului nu le putem identifica pe altele. Astfel doua treimi din informatiile despre calitatea vinului se culeg prin miros si numai restul prin gust.

Olfactia ne poate transpune in anumite imprejurari chiar in conditia lumii animale dominata de nas. Ca un exemplu apare un incident petrecut unui student american la medicina care, sub influenta unor barbiturice puternice, a visat ca este caine. La trezire capacitatea lui de percepere era dramatic marita, pe langa usurinta de a reproduce grafic desenele color din cartile de anatomie fiind capabil de a recunoaste dupa miros personalul spitalului, adulmecand ca un caine. Putea sa precizeze cu exactitate starea de spirit a fiecaruia.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Fetita si ciocarlia

Fetita si ciocarlia

Fetita si ciocarlia Va oferim spre lectura povestirea “Fetita si ciocalia” scrisa de Magda Barbu. Traia, nu chiar asa de demult, o fetita careia ii placea grozav sa deseneze. Oamenii munceau si...

Dispozitii generale si definit…

Dispozitii generale si definitii legea nr 272 din 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

CAPITOLUL I  Dispozitii generale si definitii Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului    Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului.    (2)...

Plastica medievala de Ion Minu…

Plastica medievala de Ion Minulescu

Plastică medievală de Ion Minulescu   Plouase…Şi şoseaua-n valeÎncercuia ca un inelDonjonul vechiului castel,Împodobit cu sfinţi de piatră,Cu seniori şi cu vasali,

Bolile diareice la sugar I

Bolile diareice la sugar I

Bolile diareice la sugar I   Unul din simptomele cel mai frecvent intalnite la sugar si care apare in diverse circumstante patologice il reprezinta diareea. Diversitatea conditiilor si cauzelor care determina aparitia...

Albina intarziata

Albina intarziata

Albina intarziata Va oferim spre lectura povestirea „Albina intarziata”, scrisa de George Suru. Era cand soarele cobora peste lume, Ca un alun de lumina Plin...