Univers de copil

A+ R A-


Razboiul pentru Independenta Romaniei

 

Dupa infaptuirea Unirii, pentru ca statul roman sa poata propasi, trebuia inlaturata si stapanirea tuceasca.

In ultima vreme, Rusia purtase multe razboaie impotriva Imperiului Otoman. In acelasi timp, puterea tarii noastre sporise prin Unire, asa ca acum erau mai multe sperante de izbanda.

 

 

Alianta cu Rusia

Popoarele de la sudul Dunarii, si ele stapanite de turci, s-au ridicat la lupta pentru libertate. Sosise acum momentul prielnic ca si tara noastra sa-si cucereasca independenta. Ea a incheiat o alianta cu Rusia si s-a pregatit de lupta.

Dar, marii mosieri nu voiau ca Romania sa duca razboiul pentru independenta. Pe de o parte, lor le convenea situatia asa cum era. Pe de alta parte, ei se temeau ca, dand arme in taranilor si lucratorilor, acestia le vor indrepta si impotriva lor.

 

Dobandirea independentei

Pana la urma, vointa poporului a fost mai putenica decat uneltirile acestor tradatori. Poporul stia ca acest razboi era drept, ca numai zdrobind puterea turcilor tara isi putea dobandi libertatea. Poporul nadajduia ca, o data tara eliberata, va putea sa-si imbunatateasca viata.

Insufletirea poporului n-a mai utut fi stavilita. Multimea a inconjurat Camera deputatilor, cerand sa declare independenta tarii.

In ziua de 9 mai 1877, Romania a fost declarata stat independent. Stapanirea otomana, care dura de multe veacuri, a fost inlaturata pentru totdeauna. 9 mai 1877 este ziua independentei Romaniei.

Armata noastra a trecut Dunarea si s-a alaturat armatei ruse, care incepuse luptele impotriva turcilor. Aici, pe campiile Bulgariei, cot la cot cu ostasii rusi si cu voluntarii bulgari, ostasii nostri au dat dovada de multa vitejie. Timp de trei luni de zile, soldatii rusi si romani au luptat si au inconjurat localitatea intarita Plevna, unde se afla o numeroasa armata turceasca. Cea mai crancena batalie s-a dat pentru cucerirea redutei Grivita, o pozitie intarita, care apara Plevna. In cele din urma, turcii s-au predate armatelor ruse si romane.

 

Iata cum descrie poetul Vasile Alecsandri vitejia oastasilor romani in luptele de la Plevna:

 

Prin foc, prin spangi, prin glonti, prin fum,

Prin mii de baionete,

Urcam, luptam … iata-ne-acum

Sus, sus, la parapete.

 

Allah! Allah! turcii racnesc,

Sarind pe noi o suta.

Noi punem steagul romanesc

Pe crancena reduta.

 

Aceste lupte au intarit vechea prietenie dintre rusi si Romania.

Armatele turcesti fiind infrante, sultanul s-a vazut silit sa incheie pace si sa recunoasca independenta tarii noastre.

Vitejia poporului, ca si jertfa cu care a luptat pentru libertate au inscris una din paginile cele mai frumoase din istoria tarii noastre.

Din pacate, insa, cucerirea independentei n-a adus poporului acele schimbari in bine pe care le astepta. Burghezii si mosierii, in frunte cu regale Carol, au cautat sa traga ei toate foloasele de pe urma independentei cucerite prin jertfa poporului.

Mica sirena de Hans Christian …

Mica sirenă - de Hans Christian Andersen - poveste audio-video în limba română   Partea I {youtube}VuC1ewfeJzA{/youtube}

Somnul, nervozitatea si depres…

Somnul, nervozitatea si depresia tinerilor

Somnul, nervozitatea si depresia tinerilor Despre tineri ... Mai tot timpul au un aer blazat. Vin de la scoala, isi arunca ghiozdanul intr-un colt si toata dupa-amiaza nu fac decat sa...

Legenda vietii

Legenda vietii

Legenda vietii Va oferim spre lectura ... legenda vietii. Cand iesi din stralucirea de aur a paradisului, cand intra in lumea noastra plumburie, avea bratele pline de flori. Manunchiuri...

Urari si felicitari de Sf Stef…

Urari si felicitari de Sf Stefan

Urari si felicitari de Sf Stefan In fiecare an, pe 27 decembrie, ii sarbatorim pe cei ce poarta numele Sfantului Stefan, cel dintai mucenic al crestinatatii. E un bun...

Sonet I Afara-i toamna de Miha…

Sonet I Afara-i toamna de Mihai Eminescu

Sonet I Afară-i toamnă de Mihai Eminescu   Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată,Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri,Şi tu citeşti scrisori din roase plicuriŞi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.