Univers de copil

A+ R A-


Tara Romaneasca si Moldova in secolul al XVII-lea

 

Viata grea a poporului

In vremea urmasilor lui Mihai Viteazul, turcii si-au marit mereu pretentiile fata de tarile noastre (Tara Romanesca, Moldova, Transilvania). Sultanii priveau Tara Romaneasca si Moldova ca pe niste hambare, de unde isi aprovizionau curtea si armatele.

La aceasta se adaugau lacomia boierilor, a calugarilor din manastiri si a domnitorilor. Birurile sporeau mereu. Taranii ajunsesera sa plateasca dari pana si pentru fumul ce iesea pe hornul caselor. Si, cand nu mai aveau cu ce plati, boierii le rapeau pamanturile, facandu-i iobagi. Locuitorii oraselor, adica mestesugarii si negustorii, plateau si ei destule dari. Numai boierii erau scutiti de orice dare. Ei adunau averi tot mai mari. De la taranii supusi, de pilda, un singur boier putea incasa in fiecare an suma de 20.000 de galbeni.

 

Taranii lupta sa scape de asuprire

Apasarea si nedreptatea trezeau ura celor asupriti impotriva asupritorilor. Uneori, taranii nu mai voiau sa iasa la lucru cand in chemau boierii. Alteori, ei dadeau in judecata pe stapani. Judecatile insa le faceau tot boierii, asa ca taranii nu-si castigau niciodata dreptatea. Nemaiputand indura asuprirea, multi tarani paraseau satele, plecau in pribegie sau se rasculau impotriva boierilor.

In vremea aceasta, sultanul schima des domnitorii. Asemenea schimbari in conveneau de minune, deoarece, la luarea domniei, fiecare voievod trebuia sa dea sultanului si sfetnicilor lui numeroase daruri bogate.

 

Matei Basarab si Vasile Lupu

Dintre domnitorii care au condus tarile romane in acest timp au fost Matei Basarab in Tara Romaneasca si Vasile Lupu in Moldova. Spre deosebire de multi domnitori din acea vreme, ei au avut o domnie mai lunga.

Desi conduceau doua tari surori, totusi, cei doi voievozi s-au luptat intre dansii, deoarece Vasile Lupu voia sa cuprinda si Tara Romaneasca. Cearta dintre acesti doi domni a impiedicat o buna bucata de vreme lupta continua impotriva jugului otoman.

In vremea aceea, in tarile romane s-au dezvoltat mult agricultura, negotul si mestesugurile. S-au infiintat ateliere mari, care produceau hartie, sticla, soda si altele. In numeroase ateliere se lucrau tesaturi de tot felul.

De asemenea, s-au zidit palate mari si biserici frumoase. Astfel, Vasile Lupu a pus sa se construiasca biserica Trei Ierarhi din Iasi, care ne uimeste si astazi prin frumusetea si bogatia podoabelor.

Matei Basarab si Vasile Lupu s-au ingrijit de tiparirea cartilor si de infiintarea unor scoli. Pentru tiparirea cartilor au primit mare ajutor din partea unui vestit carturar, numit Petru Movila, moldovean de neam, ajuns mitropolit la Kiev. El a timis in tarile romane tiparnite si mesteri tipografi.

Prin urmare, in vremea lui Matei Basarab si Vasile Lupu s-au zidit cladiri frumoase, s-au infiintat scoli si s-au tiparit carti. Aceasta a dus la dezvoltarea culturii.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Felicitari animate cu Mos Nico…

Felicitari animate cu Mos Nicolae

Felicitari animate cu Mos Nicolae   In noaptea de 5 spre 6 decembrie ceva magic se intampla. Un personaj misterios aduce daruri tuturor, dar in special copiilor. Sfantul Nicolae sau Mos Nicolae...

Antilopa regala

Antilopa regala

Antilopa regala Antilopa regala este fiinta cea mai micuta dintre toate animalele cu coarne. Lungimea (cu codita cu tot!) este de saizeci de centimetri, inaltimea 25-30 de centimetri,...

Dictionarul manierelor corecte

Dictionarul manierelor corecte

Dictionarul manierelor corecte Fara a confunda, pana la un anumit punct, buna cuviinta are o semnificatie apropiata de politele. Buna cuviinta, ca si bunul simt, sunt trasaturi morale definitorii ale poporului...

Romanie glie sfanta

Romanie glie sfanta

Romanie glie sfanta Va oferim spre lectura poezia „Romanie glie sfanta” scrisa de St. G. Theodoru. Ramai cu bine floare ce lacramand petale Opresti fara...

Anemonele si Amfiprionii

Anemonele si Amfiprionii

Anemonele si Amfiprionii Cercetand fundurile marine, cercetatorii se simt deseori atrasi de elucidarea unor fenomene care pot fi intalnite si pe uscat. Asa se face ca atentia lor s-a indreptat...