Stiti sa va cititi analizele medicale - analiza sangelui

Pentru foarte multi, rezultatele analizelor de sange reprezinta o necunoscuta. De foarte multe ori primim rezultatele si nu stiu cum sa le citim, ce reprezinta ele. Pentru a va veni in ajutor va oferim o serie de explicatii.

Inca o precizare. Pentru ca de multe ori ne intrebam daca aceste analize trebuie facute pe namancate sau nu? De obicei, recoltarea sangelui necesar diverselor investigatii se face dimineata, pe stomacul gol. Unele studii arata insa ca in cazul unor analize (globule rosii, fier seric, acid uric, calciu, magneziu) rezultatele nu sunt modificate chiar daca pacientul a mancat inainte de recoltare. Sfatul nostru ar fi sa faceti insa analizele de sange dimineata, inainte de a manca.

Analiza sangelui

Globule rosii (eritrocite)

Daca numarul lor este insuficient, se poate banui existenta unei anemii, dar diagnosticul trebuie confirmat si de alte elemente, asemenea procentului de hemoglobina. Daca, dimpotriva, se depaseste cifra de 6 milioane, atunci se presupune o poliglobulie, consecutiva, adesea, tabagismului sau unei maladii respiratorii.

Valori normale: 4-5 milioane/mm³ de sange.

Hemoglobina

Aceasta proteina, prezenta in globulele rosii, serveste la transportul oxigenului in sange. Cand analiza indica o valoare cuprinsa intre 9 si 10 g, ea confirma o anemie neta. Sub 8 g, aceasta este severa.

Valori normale: 12-15 g la 100 ml.

Volum eritrocitar mediu

Examenul se refera la talia medie a eritrocitelor. O anemie cu globule rosii mici se observa in carentele de fier, iar una cu globule mari semnaleaza o lipsa a vitaminelor B12 si B9 (acid folic).

Valori normale: 82-92 μ³.

Reticulocite

Ele reprezinta globulele rosii nematurizate. Un procent scazut al acestora traduce o activitate insuficienta a maduvei osoase, cea care regenereaza eritrocitele, sau o lipsa de fier.

Valori normale: 1-3% din totalul globulelor rosii.

Fier seric

O valoare a sa inferioara celei normale se constata in cazul unui aport insuficient, datorat absortiei defectuoase a fierului de catre organism, sau in cazul unor sangerari cronice. O valoare superioara indica faptul ca globulele se distrug in sange (anemie hemolitica) sau ca este vorba de hemocromatoza (incarcarea cu fier a tuturor tesuturilor).

Valori normale: 0,7-1,7 mg/l.

Globule albe (leucocite)

Ele intervin in apararea imunitara a corpului nostru. Numarul lor creste, in principal, in infectiile bacteriene. O variatie moderata nu este alarmanta (se impune totusi un control dupa cateva saptamani pentru a se vedea daca infectia a fost eliminata). O crestere foarte importanta necesita, obligatoriu, efectuarea rapida si a altor investigatii. O diminuare a numarului de globule albe inseamna fie ca circulatia lor in sange se realizeaza incorect, fie ca maduva nu le produce in numar suficient (ca urmare a unei infectii sau a utilizarii unor medicamente).

Valori normale: 5.000-9.000/mm³.

Plachete sangvine (trombocite)

Acestea asigura coagularea sangelui (ele se aglutineaza in dreptul ranii pentru a stopa sangerea). Daca numarul lor atinge 500.000, ne putem gandi la eventule probleme circulatorii, cu riscul formarii cheagurilor de sange, iar sub 100.000, la o defectuoasa producere a plachetelor la nivelul maduvei osoase.

Valori normale: 200.000-400.000/mm³.

Viteza de sedimentare (VSH)

Ea reprezinta timpul in care globulele rosii se separa in plasma, unde, de altfel, se afla in suspensie, fiind raspandite uniform. Lectura VSH se face gratie gradatiilor milimetrice ale unui aparat: dupa o citire, cifra trebuie sa fie sub 10 mm (20 mm la copil). In timpul menstruatiei si al sarcinii, ea creste (30-40 mm). Cu aceasta exceptie, orice alta accelerare a vitezei de sedimentare semnaleaza o infectie (dentara, ginecologica) sau tulburari inflamatorii (reumatism).

Glicemia (concentratia normala de glucoza in sange)

In stari patologice, aceasta poate sa creasca (hiperglicemie), indicand existenta unui diabet, sau sa scada (hipoglicemie), semn alarmant, deoarece glucoza este principala sursa de energie a celulelor.

Valori normale: 0,80-1,10 g pe nemancate.

Colesterolul

Prea crescut, el reprezinta un factor de risc in maladiile cardiovasculare. Dar, in realitate, este deosebit de important raportul dintre LDL si HDL sau, in termeni de extrema lejeritate, dintre “colesterolul rau”, ce se depune pe peretii arterelor, si cel “bun”, ce le protejeaza, surplusul fiind transportat in ficat si distrus. Si pentru ca totul sa fie OK, avem nevoie de o treime de HDL pentru doua treimi de LDL.

Valori normale: 1,80-2,50 g/l pentru colesterolul total.

Trigliceride

Aceste alte lipide plasmice sau, mai simplu, grasimi sporesc, in exces, riscurile cardiovasculare, contribuind la sporirea procentului de HDL proteic.

Valori normale: 0,50-1,50g/l.

Acid uric

In cantitate prea mare, acesta antreneaza formarea de cristale, ce contribuie la paritia durerilor articulare si la formarea calculilor renali.

Valori normale: 30-60 g/l.