Univers de copil

A+ R A-


Legenda bujorului

 

Bujor era fiul unui împărat bătrân şi tare paşnic. Aflându-se pe patul morţii, bunul împărat îi zise feciorului:

- Dragul tatii, eu n-am duşmani, după cum bine ştii. Războaie cu vecinii n-am purtat. Am însă un mare necaz, Bujor. Cunoşti şi tu povestea ...

- Da, tată! răspunse fiul cu o mare durere în suflet. Toată lumea ştie despre lacul blestemat din codrul de brazi, acolo unde trăiesc stafiile şi ielele amăgitoare. Ielele cele spurcate, care-i prefac pe oameni în măgari şi în viţei, schimonosindu-i.

Ochii împăratului luceau de spaimă.

- Să nu te duci niciodată acolo, Bujor. Niciodată să nu te duci la lacul ielelor ...

Împăratul căzu pe pernă, fără suflare. Bujor îi închise pleoapele şi-l jeli îndelung. Acum el era stăpânul împărăţiei. Avea buzduganul în mână şi coroana de aur pe cap.

După câţiva ani, când promisiunile se uită, noul împărat Bujor umbla prin târguri şi prin sate. Tocmai trecea pe lângă pădurea adâncă, în mijlocul căreia se afla lacul cel blestemat. Era noapte şi luna lumina feeric împrejurimile. Deodată, pe Bujor începu să-l fure somnul. Cântau privighetorile, dar şi ielele vrăjite care apăreau goale şi ademenitoare la marginea poienii.

- Doamne, oştenii mei s-au tolănit pe iarbă şi-au adormit. Şi caii s-au culcat, iar zânele frumoase şi zâmbitoare mă poftesc în pădure ...

Bujor mergea magnetizat, după iele şi stafii, până într-o dumbravă fermecată. Ielele albe jucau în jurul tânărului împărat care se ruşinase de goliciunea ielelor şi obrazul i se înroşise ca focul.

- Să- l prefacem în viţel! râse o zână.

- Ba să-l facem în gândac! hohoti răutăcioasă alta.

- Broscoi i-ar sta mai bine, hihi! mai zise una înaltă.

Mama ielelor, tot aşa de atrăgătoare ca şi fiicele sale, purta pe cap o coroană sclipitoare, bătută în pietre preţioase. Ea zise:

- Nu, nu! Pentru că dumnealui, fiul de împărat s-a înroşit la faţă, poruncesc să se prefacă imediat în floare. Floare roşie. Aşa să rămâie!

Într-o clipă, trupul lui Bujor intră într-un vârtej şi se transformă într-o floare roşie ca jarul, destul de mare şi bătută ca un pămătuf. Apoi, ielele au dispărut în lacul blestemat. Mai apoi, oamenii au numit floarea cea roşie bujor.

Bujor a rămas până astăzi, după numele lui Bujor, fiul împăratului, care fusese vrajit de zânele cele rele, ca să se transforme în floare 0 floarea de bujor.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Lista cu rechizite scolare pen…

Lista cu rechizite scolare pentru ghiozdanul scolarului mic

Lista cu rechizite scolare pentru ghiozdanul scolarului mic Un nou an scolar sta sa inceapa si, de la mic la mare, emotiile ne stapanesc si ne gandim ca cei...

Protectia copiilor refugiati s…

Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat legea nr 272 din 2004

CAPITOLUL IV - Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului      Art. 72. - (1) Copiii care solicita obtinerea statutului de...

Intemeierea voievodatului Tran…

Intemeierea voievodatului Transilvaniei

Intemeierea voievodatului Transilvaniei   Continuandu-si viata neintrerupt pe pamantul tarii noastre, poporul roman din Transilvania si Banat a intemeiat, inca inainte de anul 1000, mai multe cnezate si voievodate. Asa a fost...

Imagini animate de Paste cu pu…

Imagini animate de Paste cu puisori

Imagini animate de Paste cu puisori Puisorii de gaina sau rata, dragalasi si pufosi sunt si ei un simbol al sarbatorii Pastelui. Va oferim o colectie de imagini animate cu puisori...

Povestea unui om lenes de Ion …

Povestea unui om lenes de Ion Creanga

Povestea unui om lenes de Ion Creanga Va oferim spre lectura “Povestea unui om lenes”, scrisa de scriitorul roman Ion Creanga. Aceasta povestire a fost publicata pentru prima data in revista...