Univers de copil

Obiceiuri, traditii si superstitii de Anul Nou in lume

De Anul Nou, in intreaga lume exista numeroase obiceiuri, traditii, credinte si superstitii. Va prezentam cateva din aceste obiceiuri, traditii si superstitii de Anul Nou in lume.

Sud-americanii sunt sceptici si au credinta ca, daca porti o anumita culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc in dragoste sau bani.

In tari din America Latina, precum Ecuador sau Peru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata (muñecos), care reprezinta anul ce s-a terminat. Papusile sunt expuse in fata caselor, iar la miezul noptii sunt arse in strada. Astfel, se spune ca galbenul este semn de bani, iar rosul poate aduce noroc in dragoste. De asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin cartier cu o valiza in mana, la ora 12 noaptea fix.

Belgienii, mai ales cei din Liege, au obiceiul de a manca, in prima zi din an, "choucroute" (un fel de varza murata cu carnati). In Beligia, Anul Nou se sarbatoreste in familie, avand sub farfurie, in mana sau in buzunar o moneda, pentru a avea bani tot anul.

Grecii au obiceiul de a sarbatori Anul Nou in familie si cu prietenii. Ei dedica aceasta zi Sfantului Vasile. In noaptea de Anul Nou, copiii isi lasa incaltarile langa semineu si astepta sa primeasca daruri de la sfantul cel bun. In Grecia. Oamenii cred ca este bine sa mananci din traditionala lor prajitura, "vassilopitta". De obicei, se pune in prajitura o moneda din argint sau din aur. Exista credinta ca cel care gaseste moneda va avea noroc in tot timpul anului.

De Anul Nou, italienii obisnuiesc sa puna pe masa mancaruri speciale, despre care se spun ca aduc bogatie si abundenta. Anul Nou este numit de catre italieni "Capodanno". In Napoli, Italia, Anul Nou este intampinat printr-un obicei special: se arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine, etc. ajung in strada. Traditia, insa, tinde sa dispara, deoarece prezinta reale riscuri pentru trecatori.

In Japonia, Anul Nou este un simbol al innoirii, o mare sarbatoare. Anul Nou se numeste la japonezi "Oshogatsu". Japonezii au obiceiul de a se duce la templu de Anul Nou. Aici, ei impart sake (bautura traditionala) si asista la cele 108 de lovituri de gong care anunta trecerea in noul an (aceasta cifra reprezinta numarul pacatelor acumulate intr-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizeaza alungarea pacatelor unul cate unul si purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani inauntru.

Anul Nou este numit, de catre olandezi, Oudejaarsdag sau "ziua anului trecut". Ei sarbatoresc cu multe focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte. Aceasta este singura zi in care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse in vanzare cu numai trei zile inainte de Anul Nou.

Portughezii au un obicei similar cu spaniolii. Spaniolii prefera sa manance struguri, iar portughezii prefera smochinele. La miezul noptii trebuie inghitite 12 smochine, simboluri pentru cele 12 luni ale anului. Pentru fiecare in parte se pune cate o dorinta, avand credinta vie ca acestea se vor implini.

La romani, Anul Nou este cunoscut si sub denumirea de "Ingropatul Anului". Revelion este denumirea mai noua a acestei zile. Dar care sunt obiceiurile si traditiile in care cred romani? Daca te intereseaza, citeste mai multe ...

Rusii obisnuiesc sa bea sampanie la miezul noptii si, dupa ora 12, sa deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa.

Scotienii cred extrem de mult in traditii. Considera ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. E cu noroc daca persoana care intra in casa pentru prima data este un barbat, brunet, care aduce un dar. E ghinion in celelalte cazuri. In unele sate din Scotia sunt aprinse suluri de smoala, care sunt lasate apoi sa se rostogoleasca pe strazi. de catre scotieni "Hogmanay". La ei a aparut si "Auld Lang Syne", unul dintre cele mai populare cantece de Anul Nou printre vorbitorii de limba engleza.

Spaniolii au obiceiul de a manca de Anul Nou cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an. Acestea reprezenta dorinte pentru fiecare luna a anului urmator. Exista credinta ca aceste dorinte se vor implini.

In ebraica, Anul Nou se traduce prin "Rosh Hashanah". Este un moment sacru, cand oamenii se gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor. Ceremonii speciale au loc in sinagogi, unde se canta la shofar. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe si produse din faina, amintind de vremea recoltei.

In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. Astfel, in Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului nou, graul creste si simbolizeaza primavara si viata noua care incepe.

Nu toti hindusii sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in acelasi fel.

In Bengalul de Vest, oamenii se impodobesc cu flori colorate in rosu, roz, violet sau alb. Femeile poarta haine de culoare galbena, amintind de anotimpul primaverii.

In schimb, in sudul Indiei, mamele pun mancare, flori si daruri intr-o cutie speciala, pentru copii. In dimineata Anului Nou, copiii sunt dusi de mana, cu ochii inchisi, pana la cutia cu daruri.

In India Centrala, steagurile portocalii impodobesc toate cladirile in ziua de Anul Nou.

In provincia Gujarat, in vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfarsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu festivalul Diwali, cand pe acoperisuri se pun mici lampi cu ulei aprinse. In aprilie, cand Soarele se misca din Casa Pestilor in Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka incep sa sarbatoreasca Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

In Vietnam, Anul Nou este numit "Tet Nguyen Dan" sau mai simplu "Tet". El incepe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an. Vietnamezii au credinta ca un zeu sta in fiecare casa, iar in ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, sus, el spune cat de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in anul care a trecut. Zeul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii pastreaza traditia si au obiceiul ca, de Anul Nou, sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in rau.

Anul Noul chinezesc este celebrat intre 17 ianuarie si 19 februarie, atunci cand este Luna Noua - "Yuan Tan". Chinezii sarbatoresc iesind in procesiuni pe strada. Chinezii cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii pentru a le indeparta. De asemenea, aprind mii de lanterne. Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si usile cu hartie, pentru a nu lasa spiritele malefice sa patrunda in casa.