Univers de copil

A+ R A-


Legenda rândunelei de George Coşbuc

 

Din zori, de cum s-aprind,
Tot cântă rândunica
Sub streşini ciripind -
Era şi fată mare

Şi mândră de-a cătare

Şi-apoi, pe lângă toate,

Şi fată de-mpărat.

Uşor se duce nume
De-un lucru bun în lume,
Dar mai uşor de-un lucru
Frumos cu-adevărat.
Şi-n toată lumea vestea
I-a mers, cum merg de-acestea,
Când trec din gură-n gură
Grăbit din sat în sat.

Dă roate şoimu-n zbor

Şi ţipă rândunica

Şi n-află ajutor.
Cum vin în şir cocorii,
Venit-au peţitorii:
Ieşea din casă unul,
Iar celălalt intra.
Și ea şi-a plâns durerea:
- “O, dă-mă cui ţi-e vrerea,
Măicuţo, dar străină,
Departe nu mă da!”

Şi-n ciuda bietei fete,
Ea, vitrega, o dete
Străinilor de-acolo,
Veniţi de undeva.

Cad fulgi pe câmpul gol

Şi plânge-o rândunică
Pierdută dintr-un stol -
Pe-un larg adânc al mării
Spre-adâncul larg al zării.
Se duc corăbii multe
Cu fata de-mpărat.
De-amar ea nu mai poate:
Inelul scump şi-l scoate,
Din deget şi-l aruncă
În marea ce-o străbat.
- “Atunci, să ştii tu bine,
Voi mai vorbi cu tine,
Când mi-or găsi inelul.”
Iar mirele-a-ngheţat.

La cuib venind acum,
Sfărmat găsi ea cuibul
Iar puii morţi în drum -
Ea blândă se supune

Şi face tot cum spune
Bărbatul ei, şi-n toate
Nu-i dă nici un cuvânt
De plângere; nu-şi frânge
Nici mâinile, nu plânge,
Ci rabdă datul sorţii.
Dar, tare-n jurământ,
E mută a ei gură:
Nici dragoste, nici ură
N-arată, ci rămâne
De-a pururi un mormânt.

Prin pomi sunt laţuri mii.
Prin aer zboară şoimii,
La cuib pândesc copii -
Și iată! azi răsună
De multă voie bună
Palatul tot; cu vuiet
La rege robii vin.
Un peşte-au prins în mare

Şi-n el, în bună stare,
Inelul scump al doamnei.
I-l dau, de sânge plin!
Stăpânul îl priveşte
Și vesel se porneşte
La doamnă-sa să-i spuie,
Scăpat de-atâta chin.

Aripele i-au frânt,
Se zbate-acum de moarte
În ţărnă, pe pământ -
- “De-acum tu nu mai plânge!”
Și-n braţe el o strânge.
Cu mâna cea purtată
Prin sânge pe inel,
Bărbia el i-o prinde:
Dar breţele-şi întinde
Cu ţipet doamna-n aer,
Uitându-se la el.
Iar breţele-i deodată
În vânt încep să bată,
Mişcări părând de aripi
Cu umblet uşurel.

Şi s-a-nălţat în vânt
Deodată rândunica!
E negru-al ei vestmânt,
Că-n negru se purtase
De când se măritase!
De-atunci ea vesel zboară
Pe dealuri şi pe lunci

Şi-ntruna ciripeşte

Şi-ntruna povesteşte
Tot ce-a tăcut o viaţă
De jale şi de munci.
Și cum fu dezmierdată

De-o mână-nsângerată,
E gâtul rândunelei
Ca sângele de-atunci.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Reguli de igiena in alergii bo…

Reguli de igiena in alergii boli ale primaverii

Reguli de igiena in alergii - boli ale primaverii Din ce in ce mai frecvente si cu manifestari extrem de suparatoare, alergiile fac ravagii in randul persoanelor cu un...

Moartea care dobandeste Invier…

Moartea care dobandeste Invierea

Moartea care dobandeste Invierea Predica a Parintelui Arsenie Boca rostita in data de 25.IV.1949Moartea care dobandeste Invierea Aproape n-as putea spune cand s-a smerit Dumnezeu mai mult inaintea omului: cand...

Cucul poezie pentru copii

Cucul poezie pentru copii

Cucul - poezie pentru copii   Va oferim spre lectura poezia “Cucul” scrisa de Pavel Peres.   Dintr-un ceas de matostat Un motan mai alb ca varul, Cucului impestritat Ii furase minutarul.  

Comori ale Africii negre

Comori ale Africii negre

Comori ale Africii negre In timpul sapaturilor superficiale – pentru  rigola ce urma sa adune apa de ploaie – un locuitor din Igho-Ugwu (Nigeria - Africa) scoate la iveala o urna...

Apa si absorbtia prin piele

Apa si absorbtia prin piele

Apa si absorbtia prin piele Mult timp s-a crezut ca efectele bailor asupra corpului ar fi datorite absorbtiei cutanate. Nimic mai neintemeiat deoarece pielea nu absoarbe substante lichide decat...