Univers de copil

A+ R A-


Poezii pentru copii de Tudor Arghezi

 

Poezii pentru copii scrise de marele poet Tudor Arghezi.

 

Fetica

Ce duh ai şi ce putere.
Să-mpleteşti ceara cu miere,
De la floarea din gradină,
Ostenită de albină?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi şi pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi şi leacuri,
Poate că de mii de veacuri.
Ca din lână, ca din ace,
Ţesi reţeaua de ghioace,
De celule-n care pui
Mierea dulce şi un pui.
Scule, numere, cântare
Au pus la măsurătoare
Ca-ncăperea cea mai mare
În găoacea cea mai mică
E ghiocul tau, fetică
Eşti, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, făr' să ştii,
Ai făcut bijuterii
Şi minuni în toată clipa
Cu musteaţa şi aripa.
Şi, cum ştii, muncind, să taci,
Nu te lauzi cu ce faci.

 

 

Iscoada

De cum s-a ivit lumina.
A ieşit din stup albina,
Să mai vadă, izma creaţă
A-nflorit de dimineaţă?

Se-ngrijeşte, gospodină
De-nfloreşte si sulfină,
Căci plutise val de ceaţă,
Astă-noapte, pe verdeaţă.

A găsit toată gradina
Înflorită, si verbina,
Şi s-a-ntors, după povaţă,
Cu o probă de dulceaţă.

 

 

Tâlharul pedepsit

Într-o zi, prin asfinţit,
Şoaricele a-ndrăznit
Să se creadă în putere
A pradă stupul de miere.

El intrase pe furiş,
Strecurat pe urdiniş,
Se gândea că o albină-i
Slabă, mică şi puţină,
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş.

Nu ştiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Şi-şi pusese-n cap minciuna
Că dă-n stup de câte una.

Roiul, cum de l-a zărit
C-a intrat, l-a copleşit.
Socoteală să-i mai ceară
Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,
De la bot până la coadă
Tăbărate mii, grămadă,
Şi l-au strâns cu meşteşug,
Încuiat ca-ntr-un coşciug.

Nu ajunge, vream să zic,
Să fii mare cu cel mic,
Că puterea se adună
Din toţi micii împreună.

 

 

Joc de creion

Brotăcelul, la fântână.,
L-ai avea la îndemână,
Ca să-l prinzi (pe brotăcel)
Să te joci niţel cu el.


Însă nici nu poţi să-l vezi,
Verde, dintre frunze verzi,
Căci cu ele seamănă
Ca o frunză geamănă.

A! Că-i mic şi e frumos
Şi n-ar prea umbla pe jos,
Că-şi mânjeşte - şi nu vrea -
Pielea lui de catifea.

Stă în pom, pitit, pe când
Ţie ţi-a venit un gând:
Printre mugurii crescuşi
Să-l mângâi şi să-l săruţi.

Dar ai vrea să ştii, acum,
Ce se fac, pe frig şi-n drum.
Când se scutură copacii,
Brotăcelul şi brotacii.

Căci, pe viscol, fără foc,
Nici căciulă, nici cojoc,
Pot să degere săracii,
Brotăcelul şi brotacii.

N-avea grijă. Nu le pasă.
Şi-au gătit la cald o casă,
În pământ, pe sub tulpini,
În adânc şi-n rădăcini,
Şi-acolo pe vreme rea,
Dorm întinşi pe-o canapea.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Poteca de Stefan Augustin Doin…

Poteca de Stefan Augustin Doinas

Poteca de Stefan Augustin Doinas Va oferim spre lectura poezia/parabola “Poteca” scrisa de Stefan Augustin Doinas. In adancul padurii, in cel mai adanc luminis din...

Jucarii recomandate prescolari…

Jucarii recomandate prescolarilor

Jucarii recomandate prescolarilor Dupa 3 ani ... copiii incep sa interactioneze intre ei si sa fie implicati in actiuni comune. De asemenea, incep sa-i imite pe parinti si le place sa fie...

Versuri si poezii de Centenar

Versuri si poezii de Centenar

Versuri şi poezii de Centenar Pe 1 Decembrie 2018 celebrăm CENTANARUL MARII UNIRI. Acest eveniment istoric major pentru noi, românii, trebuie sărbătorit din tot sufletul de către toată suflarea. De...

Sfintii 40 de Mucenici din Sev…

Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia

Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia   In fiecare an, la inceputul primaverii, in ziua de 9 martie, crestinii ortodocsi sarbatoresc pe cei 40 de mucenici din Sevastia Armeniei. Povestea celor 40 de...

Cand nu ai incredere in tine

Cand nu ai incredere in tine

Cand nu ai incredere in tine Va oferim spre lectura povestea “Cand nu ai incredere in tine” scrisa de Victor Sivetidis.