Univers de copil

Ce perfectionari ati aduce trupului omenesc

Datorita uluitoarelor realizari ale biologiei si geneticii, intrebarea “Ce perfectionari ati aduce trupului omenesc?” nu mai pare gratuita. Inca din trecut subiectul a fost de interes, iar o revista engleza a adresat aceasta intrebare cititorilor ei, invitandu-i sa raspunda, cu mic cu mare. Si, intr-adevar, raspunsurile, mai mult sau mai putin originale, au sosit de la adulti, cat si de la copii.

Printre propunerile facute de adulti, cele mai multe sugereaza imbunatatiri imprumutate de la animale. De exemplu, “completarea” aparatului respirator cu branhii, care ar permite oamenilor sa se plimbe in voie sau chiar sa populeze marile. Altele au propus remedierea unor neajunsuri ale organismului uman, de pilda despartirea esofagului de faringe, pentru a usura respiratia in timpul ingerarii alimentelor. Au existat, fireste si sugestii care tin de domeniul fantasticului. Astfel, un admirator al electronicii a declarat ca organismul uman a ramas mult in urma in urma cerintelor secolelor trecute si ca ar trebui sa se faca ceva pentru a-l conecta direct de la un calculator electronic.

Semnatarul unei scrisori si-a exprimat dorinta ca imbatranirea sa survina brusc, numai in ultimele trei zile de viata. Un altul a socotit de cuviinta sa ceara biologilor sa aseze capul intr-un loc mai ferit, de pida in cutia toracica si sa modifice modul de inmultire a fiintei umane.

Alte doleante: largirea campului vizual, care s-ar putea realiza prin rotirea gatului cu 180˚ sau, eventual prin crearea unui al treilea ochi, plasat la ceafa. (Asemenea propuneri au fost formulate de un numar de cititori care au sugeat amplasarea celui de al treilea ochi in locurile cele mai neasteptate, ca in varful degetului aratator, de exemplu). Imbunatatirea circulatiei sangelui prin modificarea expiratiei, care ar trebui sa se faca prin niste orificii practicate in dreptul taliei. In felul acesta sustine autorul acestei doleante, s-ar imbunatati atat circulatia sangelui cat si respiratia, caci plamanii ar fi degajati de aerul inutil stocat in aceste organe). Cineva s-a gandit ca ar fi bine ca urechile sa fie protejate de un fel de ploape care, inchizandu-se ne-ar feri de zgomote, asa cum pleoapele feresc ochii de lumina, etc.

Sa vedem insa cum ce peopcupari au facut si copiii. Cei intre 7-11 ani au formulat, in linii mari, aceleasi sugestii ca si adultii. Au fost insa si exceptii. Astfel, un copil a fost de parere ca oamenii au nevoie de un al doilea organ al mirosului, care sa fie amplasat mai aproape de plamant, undeva la picioare. Altii, destul de multi, au cerut crearea unei memorii atotcuprinzatoare. In sfarsit, un copil si-a manifestat dorinta de a avea doua feluri de maini, una cu degete groase, puternice, pentur mucna bruta, cealalta cu degete subtiri, indemanatice pentru operatii de mare finete.

Facand un bilant al propunerilor, realizatorii acestei anchete au constatat ca toti participantii au sugerat modificari – realizabile sau fantastice – partiale si nici una n-a propus restructurarea fundamentala a organismului uman. Realizatorii anchetei s-au declarat dezamagiti de calitatea raspunsurilor si de lipsa de imaginatie a cititorilor. Dupa spusele lor, ei s-au asteptat sa se propuna, de exemplu, modularea corpului umenesc in forma de octaedru sau inlocuirea metabolismului pe baza de oxigen cu unul pe baza de fluor.

Inca din secolele trecute, in schimb, predomina parerea ca trupul nostru, este o capodopera a naturii si ca numai creierul mai lasa de dorit. “Vorbind pe sleau, evolutia a facut un lucru de mantuiala – a declarat A. Kastelr, laureat al Premiului Nobel – intrucat n-a insurubat niste piulite pe undeva intr-o scoarta, regiunea subcorticala si cerebel”. Cu alte cuvinte din punct de vedere evolutiv, aceste trei parti ale corpului omenesc nu se afla la acelasi nivel: cerebelul l-am mostenit de la reptile, regiunea subcorticala de la manifere superioare, iar scoarta este o “cucerire evolutiva” a primatelor, mamifere superioare. Psihologi si neurologii considera ca natura n-a asigurat o coordonare buna intre aceste trei sectoare ale creierului. Imprejurarea a trecut insa neobservata de toti participantii la ancheta.