Univers de copil

A+ R A-


Obiceiuri de Anul Nou la romani

Anul Nou reprezinta o zi de sarbatoare, cea mai frumoasa si vesele, caci e inceputul unei noi ere de sperante. Totusi, s-a pierdut din maretia ei de alta data in privinta obiceiurilor romanesti.

Pe vremuri, in ajunul anului nou de abia apuca sa se intunece si vedeai cetele de copii luand la drum cu buhaiul si biciul, cu pugusorul si clopotelele.

Stateai ca pe foc, asteptand, umbland cu uratul de la o casa la alta. Nu rareori se intampla ca prntre cei mici sa se amestece si cate un baiat mai mare, care facea necaz copiilor, apucand covrigii si colacii cei mari si mai frumosi.

Dar la buhai … Unul care ura la fereastra suna clopotul, altul tragea buhaiul, altul mai din colo canta de jale, iar altul pocnea din bici si se batea din tobe, chiuind de te lua groaza.

“Ia mai indemnati flacai!

Hai! Hai!”

Deodata o ploaie de nuca, mere si covrigi acopereau colindatorii, care cautau sa apuce care mai de care si, evident, se facea o invalmaseala plina de haz.

Iar daca cumva stapanul casei nu le dadea nimic, incepeau a striga: “Drele pe podele si bureti pe pereti, cate pene pe cocosi, atatia copii burduhosi!”

Si, pe cand ei umblau colindand, iata ca prin curti – mai cu seama cele taranesti, trecea plugusorul tras de 5-6 voinici ca sa vesteasca lumea ca anul nou incepe cu belsug si spor.

Apoi, unu incepe a ura:

Maine anul nou soseste

Plugusorul se porneste

Iarna grea, zapada mare,

Semne bune anul are,

Semne bune de belsug

Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvinteaza

Casa-n care se ureaza,

Plugusorul tras de noi!

Urati flacai!

Strigati mai!

Hai! Hai!”

Nu trece mult si hop un grup de tigani cu o tava mare pe care e pus un cap de purcel cu colti si cu urechile intepenite de frig. Un danciuc il poarta pe tava, iar altii vin n urma-i facand mereu butoiul sa bazaie de-ti rupe urechile. Aceasta e Vasilca, iar capul porcului e ca un anuntator al belsugului ce va sa fie in acea casa.

Si mesele se astern apoi, se incepe cheful cu lautari si vin, cu veselie si sarailie.

A doua zi dimineata, doar ce ai deschis ochii si te pomenesti cu sorcova-vesela.

Copiii, cate 3 deodata, nu-ti dau pace, pe unde te intalnesc incep a te sorcovi zicand:

Sorcova, vesela,

Peste vara, primavara,

Sa traiti, sa infloriti

Ca un mar, ca un par,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca sageata,

Tare ca fierul,

Iute ca otelul,

La anul si LA MULTI ANI!”

Vrand-nevrand, trebuie sa bagi mana in punga sa daruiesti ceva mititeilor care iti ureaza atatea fericiri.

Cat farmec n-au avut acest sfinte zile de repaos, de pace si bucurie.

In ramasitele palide ale sarbatorilor trecute, trebuie sa mai salutam amintirea fericirilor stramosesti pierdute, din nenorocire, cand erau atat de frumoase.

Ca sa va mearga bine in anul nou care vine tineti cont de cateva traditii, obiceiuri si superstitii pentru Anul Nou si Revelion!

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Poezie Anotimp

Poezie Anotimp

Poezie - Anotimp   Anotimp de Iulian Negrilă   Fântâna care-mi străjuia copilăria mi-adapă însetarea cu-aceeaşi dăruire ...

La noi in casa

La noi in casa

La noi in casa   Va oferim spre lectura poezia “La noi in casa” scrisa de Katia Nanu.   Pe unde privesti Cresc numai povesti. De dupa usa se iveste Intotdeauna o poveste, Pana si in pat Doua povesti...

Poezia Numaratoarea

Poezia Numaratoarea

Poezia - Numaratoarea   Va oferim spre lectura poezia “Numaratoarea” scrisa de Dumitru Dragan. Uite-asa, usor, pe versuri, invatam sa numaram pana la ZECE.   Catarat pe cos Canta Un cocos.   Am acasa Doi Iepurasi de soi.  

Refugiile unei vieti neimplini…

Refugiile unei vieti neimplinite in familie

Refugiile unei vieti neimplinite in familie Stresul informational si tensional la care este supus un om obisnuit, casatorit (de obicei parinte), in conditiile unui trai a carui precaritate materiala este o...

Iancu la Abrud

Iancu la Abrud

Iancu la Abrud Va oferim spre lectura poezia “Iancu la Abrud” scrisa de Anton Dobre. Iancule, tu, Craisor, Muntilor bun fratior, Ocrotit de poala lor ...