Univers de copil

A+ R A-


Muntii Carpati din Romania - prezentare generala

 

Muntii Carpati, respectiv muntii de pe teritoriul tarii noastre se leaga cu siruri de munti din tarile vecine, facand parte din marele lant muntos central din Europa, apartinand sistemului muntos alpino-carpato-himalaian. Ei nu sunt prea inalti si nu au numeroase vai largi cu locuri de trecere dintr-o parte in alta. De aceea, cu toate ca sunt situati in inima tarii, Carpatii nu i-au despartit niciodata pe romani unii de altii.

 

In cea mai mare parte a lor, muntii din Romania s-au format cu milioane de ani in urma, prin incretirea si ridicarea straturilor pamantului.

Unii munti s-au format prin izbucnirea unor vulcani.

 

 

Carpaţii Româneşti fac parte din categoria munţilor mijlocii, care depăşesc 2500 metri numai pe areale foarte restrânse, în Carpaţii Meridionali. Altitudinea medie este de 840 metri. In adancurile pamantului, din cauza apasarii si caldurii foarte mari, rocile sunt topite, formand o materie vascoasa si foarte fierbinte. Prin izbucnirile vulcanilor, aceasta materie a iesit la suprafata, unde s-au racit si s-a intarit formand roci vulcanice si chiar munti vulcanici. In alte tari, se pot vedea si astazi vulcani in actiune, pe cand cei din tara noastra si-au incetat activitatea.

 

Muntii Carpati sunt alcatuiti din roci felurite, pe care apele si vanturile le rod necontenit.

Dupa felul cum sunt asezate sirurile muntoase din Romania, Muntii Carpati se imaprt in trei ramuri muntoase, respectiv:

·        Muntii Orientali (Rasariteni), care se intind de la hotarul de nord al tarii, catre sud, pana la valea raului Prahova.

·        Muntii Meridionali (de Miazazi), care se intinde de la Valea prahovei, catre vest, pana la vaile raurilor Timis si Cerna.

·        Muntii Occidetali (Apuseni), care inchid arcul muntos in partea de vest a tarii, incepand de la Dunare, catre nord, pana la valea raului Barcau.

 

Muntii nostri au multe bogatii. Din paduri se poate obtine lemnul atat de necesar pentru constructii si mobila. Pajistile de e culmi constituie sursa de hrana pentru turmele de oi si alte animale.

In subsolul muntilor se gasesc numeroase bogatii, respectiv minereuri, carbuni, ape minerale, etc., care au o importanta pentru economia tarii.

Muntii impaduriti inlesnesc foramrea norilor de ploaie, asigurandu-se astfel umezeala necesara cresterii plantelor, cat si apa raurilor care impanzesc pamantul tarii, facandu-l roditor.

 

Dupa cum se stie, la munte este aerul cel mai curat si gasim locuri turistice de o nebanuita frumusete. Din aceasta cauza, Carpatii sunt o adevarata binefacere pentru locuitorii tarii noastre si pentru locuitorii altor tari, turisti pe meleagurile romanesti.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Cura balneara si tratament bal…

Cura balneara si tratament balnear in afectiuni ginecologice ale femeii

Cura balneara si tratament balnear in afectiuni ginecologice ale femeii Tratamentul balnear in afectiunile ginecologice ale femeii are rol deosebit in terapia acestor boli. Asa este posibila ameliorarea durerilor pelviene, reglarea...

Supa de morcovi

Supa de morcovi

Supa de morcovi Dragi parinti, va prezentam o reteta pentru supa de morcovi, ideala pentru sugarii prematuri si sugari. Pentru a prepara aceasta supa veti avea nevoie de 300 g...

Lauda tarii poezie

Lauda tarii poezie

Lauda tarii - poezie Va oferim spre lectura poezia “Lauda tarii” scrisa de Ion Brad. Imi laud tara pana voi trai, Pamantul greu de timp si vesnicie, Si ctitorii ce-au scris din...

Povesti la lampa

Povesti la lampa

Povesti la lampa Va oferim spre lectura “Povesti”, versuri scrise de Adrian Ulmu. Aprinde lampa! Ziua fara veste Se face tot mai mica, tot mai mica. Albumul lasa-l, ca un mos sa-ti...

Sterilitatea si avortul sponta…

Sterilitatea si avortul spontan

Sterilitatea si avortul spontan Uneori se vorbeste despre “explozia populatiei” si implicit impactul suprapopulatiei asupra evolutie umane. In acest context, discutarea sterilitatii ar putea sa para un nonsens. Dar nu este...