Univers de copil

A+ R A-


Aprecierea calitatii laptelui

Aprecierea calitatii lapteluiCalitatea laptelui depinde de compozitia sa, de prospetime si de prezenta germenilor patogeni.

Pentru analize, aveti nevoie de 0.5 l de lapte nefiert. Inainte de a-l turna in sticla, amestecati-l bine (omogenizati-l), fiindca grasimea s-a ridicat deasupra.

Aprecierea cu ajutorul simturilor. Turnati incet tot laptele de proba intr-o alta sticla. Verificati daca pe fundul primei sticle n-au ramas sedimente, prezenta lor indica adaos de substante.

Agitati sticla a doua pentru omogenizarea laptelui si gustati putin din el. Nu-l inghititi imediat; mai inati clatiti-va gura cu el. Laptele proaspat, normal, are un gust placut, dulceag, caracteristic. Un gust mai putin pronuntat indica un lapte sarac in grasime, eventual falsificat prin exces de smantanire, sau prin adaos de apa. Gustul acrisor indica inceputul fermentatiei lactice, proces nedaunator, la sfarsitul caruia rezulta laptele acru, bun pentru consum. Substanta care da gustul acru se numeste acid lactic. Gustul amar se datoreste fie inmulturii unor bacterii nedorite, fie consumarii unor plante (pelin, lupin etc.).

Turnati incet laptele printr-o panza curata, intr-un vas. Laptele normal, proaspat, are culoarea usor crem-galbuie, este opac, curge usor, uniform, in fie continuu si are un miros placut, caracteristic. Laptele cu grasime putina, smatanit sau cu adaos de apa, este alb-albastrui, apos si transparent. Pentru a va convinge, turnati apa in lapte si repetati examinarea. Laptele invadat de microbi are grunji, curge in fir lipicios si gros si are culoare galbuie. Acest lapte nu poate fi folosit; la fel daca are culoarea rosiatica, indicand urme de sange, cauzate de rani ale ugerului sau de anumite boli ale vacilor.

Daca pe panza au ramas impuritati, deduceti ca nu s-au respectat regulile de igiena la recoltarea si pastrarea laptelui.

Turnati laptele intr-o eprubeta mai mare. Acum puteti aprecia mai bine culoarea si, daca-l incalziti putin, veti simti mai bine si mirosul. Mirosul de balegar indica lipsa curateniei grajdului si vacilor.

Proba fierberii. Continuati incalzirea laptelui in eprubeta pana la fierbere. Daca ramane omogen, inseamna ca este destul de proaspat. Daca nu, sub actiunea acidului lactic, la caldura, proteinele din lapte formeaza gruji (laptele “se branzeste”). Proba fierberii se ingaduie sa aflam cat timp mai putem amana consumarea laptelui ca lapte dulce.

Proba cu alcool. Pentru a stabili mai exact cat de vechi este laptele, turnati intr-o eprubeta peste 1 ml de lapte si 1 ml de alcool de 68º. Laptele foarte proaspat va ramane omogen. Cu cat este mai vechi, cu atat se vor forma grunji mai mari, sub actiune combinata a acidului lactic si a alcoolului asupra proteinelor.

Addthis

Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Genetica ereditate si mediu

Genetica ereditate si mediu

Genetica, ereditate si mediu Genetica studiaza de foarte mult timp rolul ereditatii si al mediului in geneza caracterelor normale si patologice. Initial s-a admis ca un caracter oarecare poate fi...

Sa il coloram pe Mos Craciun

Sa il coloram pe Mos Craciun

Sa il coloram pe Mos Craciun   Mos Craciun e parte din spiritual Craciunului, si el face din aceasta sarbatoare un moment de veselie iar mesajul lui este unul de bucurie si...

Cucerirea Daciei de catre roma…

Cucerirea Daciei de catre romani

Cucerirea Daciei de catre romani   Imperiul Roman ameninta Dacia In vreme cand erau condusi de Decebal, dacii se invecinau cu Imperiul Roman. Numele acestui imperiu vine de la capitala lor, Roma, care...

Moldova in timpul lui Stefan c…

Moldova in timpul lui Stefan cel Mare si batalia de la Razboieni

Moldova in timpul lui Stefan cel Mare si batalia de la Razboieni Marea victorie obtinuta de Stefan cel Mare la Vaslui, mai numita si Batalia de la Podul Inalt, in ianuarie...

Boli ale urechii mijlocii

Boli ale urechii mijlocii

Boli ale urechii mijlocii Pe parcursul vietii pierderea auzului, totala sau partiala, constituie o infirmitate deosebit de grava, atat prin dificultatea posibilitatii de conversatie, cat si prin riscul accidentarii. Scaderea de...