Povestioara musceleana de Ignat

In ziua de Ignat nu este ingaduiala, mai ales pentru femei, nicio munca si mai cu seama in casa, fiindca se crede se crede a fi, primejdie pentru boale si alte suparari, printre care ar fi si aceea ca porcii ar rupe camasile intinse pe gard, la uscare. In aceasta privinta, iata o povestire musceleana referitoare la o femeie nesocotitoare, cuprinsa in Studiu Etnografic de Tudor Pamfile.

A fost odata o crestina care, in loc sa tie ziua asta de Ignat, s-a apucat sa toarca. Inatoarea, fiindca erau usile incuiate, s-a lasat pe cos si a intrat la femeie in casa zicandu-i:

- Hai, surata, sa-ti ajut si eu. Femeia a crezut-o. Astfel, o clipa nu le-a stat mana, ci au tors pana au ispravit treaba. Pe la miezul noptii, Inatoarea zice surata-sii:

- Fugi de cauta un hardau, ca pana la ziua ar fi bine sa coacem si tortul.

Femeia, iute fiind, s-a dus sa caute prin vecini, spunand cu cine a ispravit tortul.

- Fugi, fa, ca aia e Inatoare si vrea sa te opareasca pe tine in hardau si sa te manance, ii zisera vecinii.

Ea insa, cum sa creada asa ceva? Nu, nu se incredinta, pana nu-i spusera toate vecinele in acelasi chip.

- Pai dar, zise femeia, dar cum sa scap?

- Pune scara la capul casei, suie-te pe cos si canta cocoseste de trei ori pe cos: "Cucurigu-gagu!", ca ea cum o auzi cocosul, o si sterge la sanatoasa. Pe urma intra-n casa si stinge focul sa nu mai vaza lumina, ca daca o vedea, vine iar la tine!

A facut femeia cum au invatat-o vecinele si a scapat de Inatoarea."