Univers de copil

A+ R A-


Intemeierea voievodatului Transilvaniei

 

Continuandu-si viata neintrerupt pe pamantul tarii noastre, poporul roman din Transilvania si Banat a intemeiat, inca inainte de anul 1000, mai multe cnezate si voievodate. Asa a fost voievodatul de pe valea Somesului, condus de Gelu, voievodatul din tinutul Crisurilor, condus de Menumorut si cel din Banat, condus de Glad.

 

Patrunderea ungurilor in Transilvania

Pe la anul 900, la apus de tara noastra s-a format statul Ungariei. Regii Ungariei, impreuna cu capeteniile ostirii si cu alti conducatori, auzind ca Transilvania e bogata in aur, in paduri si in holde de grau, au cautat s-o ia in stapanire.

Dar cucerirea Transilvaniei n-a fost usoara. Cetele de razboinici unguri s-au izbit de impotrivirea poporului, care isi apara caminele, viata si libertatea. Amintirea luptelor crancene impotriva cuceritorilor ni s-a pastrat chiar in cantecele populare. Asa a fost lupta eroica a poporului condus de voievodul Gelu, care a luptat vitejeste pana la moarte. Infrant si greu ranit, Gelu a cazut pe malul Somesului. Ramas singur, il mai pazea doar calul credincios, care-l purtase in lupta. Povestea spune ca inainte de a muri, Gelu a poruncit calului:

“Cu fierul potcoavei tu-mi sapa

Mormantul pe margini de apa,

Si-n urma cu dintii ma prinde

Si-arunca-ma-n groapa!”

In cele din urma insa, avand armate mai puternice, regale Ungariei a izbutit sa supuna Transilvania.

 

Organizarea Transilvaniei

Dupa cucerire, o parte dintre conducatorii romani din Transilvania s-au alaturat cuceritorilor, impreuna cu care au pus stapanire pe bogatiile tarii, pe satele si pe populatia din ele. Ca sa-si intareasca stapanirea in Transilvania si sa apere granitele, regii unguri au adus oameni tocmai din Germania. Acestia au fost sasii, pe care i-au asezat mai ales in partea de miazazi a Transilvaniei, unde traiesc si astazi, alaturi de romani. Sasii au contribuit la dezvoltarea mestesugurilor si a oraselor.

Voievodatele din Transilvania

 

In acest timp in randul populatiei din tarile noastre s-a statornicit o randuiala noua. Stapanii de pamanturi au devenit tot mai puternici si mai avuti. Ei s-au numit nobili, boieri sau feudali. Acestia au pus pe cei saraci, pe cei fara pamant, pe tarani sa le munceasca. In schimb, li s-a dat in folosinta cate o bucatica de pamant. Pentru aceasta ei trebuiau sa dea feudalului o parte din recolta stransa de pe micile lor ogoare. Acesti oameni care munceau pe mosia stapanului se numeau iobagi. Iobagii nu erau liberi, n-aveau voie sa se mute de pe o mosie pe alta. Totusi, situatia lor era mai buna decat a sclavilor.

Aceasta oranduire noua se numeste oranduirea feudala. Ea a durat in tarile noastre aproape o mie de ani.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Vai ape si trecatori

Vai ape si trecatori

Vai, ape si trecatori Pamantul Romaniei este brazdat de foarte multe vai, prin care serpuiesc numeroase ape limpezi si racoroase. In cele ce urmeaza, le prezentam pe cele mai...

Amniocenteza

Amniocenteza

Amniocenteza   Amniocenteza este un test de diagnostic prenatal care se face pentru a determina daca bebelusul are anumite anomalii genetice, malformatii sau infectii. Procedura presupune extragerea unei mici cantitati de lichid...

Sceneta Craciun Nasterea lui I…

Sceneta Craciun Nasterea lui Iisus Hristos

Scenetă Crăciun - Naşterea lui Iisus Hristos   Serbarea şi sceneta cu tema Crăciunul - Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos va avea loc într-o sală special amenajată. Copiii vor fi costumaţi în...

Horoscopul dragostei pentru lu…

Horoscopul dragostei pentru luna august 2014

Horoscopul dragostei pentru luna august 2014  Afla horoscopul dragostei pentru luna august 2014 pentru toate zodiile. Afla ce va prezic astrele pe plan sentimental.

Baietasul Sprintenel sadeste p…

Baietasul Sprintenel sadeste pomi

Baietasul Sprintenel sadeste pomi   Va oferim spre lectura poezia “Baietasul Sprintenel”. Poezia a fost scrisa de Platon Voronko, fiind tradusa in limba romana de catre I. C. Matasaru.   Nu-l cunosti pe...