Biologie distractiva

Exista unele aspecte ale vietii pe planeta noastra mai putin cunoscute publicului larg, dar interesante si instructive.

Substanta vie de pe Terra este alcatuita in cea mai mare parte din 20-23 de elemente chimice. Sase sunt de baza: carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, sulful si fosforul. Urmeaza: potasiul, sodiul, litiul, calciul, magneziul, bariul, fierul, nichelul, cuprul, zincul, aluminiul, siliciul, clorul, iodul, borul si fluorul. Din combinarea diferita a acestor elemente (plus a altor catorva) natura a creat imensa varietate a lumii animale si vegetale: vreo 1.500.000 diferite specii de organisme vii. Din acestea, aproximativ 500.000 apartin regnului vegetal, restul de un milion celui animal.

Daca substanta vie a biosferei ar fi repartizata uniform pe suprafata Pamantului, ar reveni pe fiecare metru patrat cate 18 kg de masa vegetala si numai 140 g masa animala. Specialistii presuspun ca pe glob traiesc in prezent cel putin 100 miliarde de pasari. Cantitatea ramelor este de o mie de ori mai mare decat a pasarilor (ca greutate); se apreciaza ca ramele – aceste pluguri biologice – si rudele lor mai mici (oligochete si nematode) reprezinta cele mai numeroase fiinte vii pe Pamant (exceptand microorganismele). Biomasa totala a acestora  este egala cu ... 1 miliard de tone! adica a 17-a parte din intreaga masa animala ipotetica a planetei.

In general, bacteriile sunt considerate daunatoare deoarece provoaca boli grave: febra tifoida, dizenteria, holera, lepra, tuberculoza etc. Dar exista si bacterii utile, fara de care viata pe Pamant nu ar fi posibila. Bacteriile dau solului azot (marindu-i fertilitatea), asigura insasi formarea solului, apoi ajuta omului sa conserve legumele, precum si furaje pentru animale, sa obtina branzeturi (intr-un gram de branza proaspata sunt pana la 33 milioane de bacterii), iaurt, otet. Ele intervin, desigur, si in procesele de digestie la om si animale.