Univers de copil

A+ R A-


Globulele albe - “patrulele” imunitatii

Globulele albe patrulele imunitatiiCum “stiu” globulele albe sa se indrepte, fara sa greseasca, spre locul “sinistrului” inflamator? O echipa americana a dat raspunsul.

V-ati taiat din neatentie la un deget? Apare o picatura de sange, iar pielea se inflameaza si se inroseste. Ce se intampla in acel moment sub suprafata epidermei? Orice intrusiune, din partea virusilor sau bacteriilor, trebuie stopata. Ordinul de interventie este dat globulelor albe sau leucocitelor, principalii “actori” ai sistemului imunitar, care intra in stare de alerta.

O echipa de la Universitatea din Pennsylania-Philadelphia-SUA, condusa de Daniel Hammer, a adus o noua explicatie pentru elucidarea proceselor de ghidare a leucocitelor catre locul “sinistrului”. Intr-adevar, localizarea unei inflamatii nu este deloc simpla, ea aflandu-se la suprafata epidermei, in timp de globulele albe circula, cateva straturi celulare mai jos, prin vasele sangvine ce iriga degetul dvs. Cum reusesc ele sa “stie” exact unde se afla rana si cum ajung dintr-un loc in altul?

Cercetarile americane au aratat ca deplasarea celulara se face in mai multe etape, in cursul carora globulele albe sunt progresiv incetinite, apoi stopate. Pentru aceasta, moleculele de aderenta, situate pe peretele intern al vaselor sangvine, reactioneaza cu cele plasate la suprafata leucocitelor. Ele nu exista atunci cand totul este normal, aparand doar in momentul producerii inflamatiei, ce reprezinta, intr-adevar, un rau necesar, al carui scop consta tocmai in alertarea sistemului imunitar si mobilizarea leucocitelor.

Aceste celule provin din maduva rosie a oaselor. Ele circula in sange si supravegheaza neincetat. Deodata, isi incetinesc activitatea, revin langa peretii vasculari si ating usor moleculele de aderenta, care sunt asezate in interiorul vaselor, in jurul ranii, situata – reamintim – cu cateva straturi celulare mai sus. Franate in elanul lor, leucocitele “calatoresc” aproape de perete. Apoi, ele se ciocnesc cu molecule din ce in ce mai aderente care le incetinesc miscarea tot mai mult pana o stopeaza total.

Aceasta franare progresiva a leucocitelor dovedeste marea specificitate a proceselor de dirijare catre tinta. Ea permite o prima triere a leucocitelor. La o suta de tipuri de molecule de aderenta, Daniel Hammer a calculat ca o jumatate de duzina dintre ele servesc, efectiv, la deplasarea globulelor albe, care se afla acum solid lipite de perete, perpendicular pe inflamatie. Nu le mai ramane decat sa traverseze diferitii pereti celulari care le separa de afectiune. Dar aceasta este o alta istorie.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Obuzul din creatia lui Jules V…

Obuzul din creatia lui Jules Verne

Obuz, acceleratie si gravitatie in conceptia lui Jules Verne   Prima greseala - Striviti de acceleratie Prima mare greseala, pe care acum toata lumea o cunoaste, sta la ignorarea principiului tunului. Acceleratia necesara...

Protectia copilului impotriva …

CAPITOLUL VI - Protectia copilului impotriva exploatarii Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului SECŢIUNEA a 4-a - Protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare   Art. 98. - (1) Ministerul Administratiei...

De ce impodobim bradul de Crac…

De ce impodobim bradul de Craciun la Nasterea Domnului

De ce impodobim bradul de Craciun la Nasterea Domnului De Craciun, sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos, in multe familii se impodobeste bradul. Sa aflam insa de unde vine aceasta traditie si...

Curiozitatea la copiii mici si…

Curiozitatea la copiii mici si prima manifestare a curiozitatii

Curiozitatea la copiii mici si prima manifestare a curiozitatii In primele zile dupa nastere copilul doarme o buna parte din timp: 4/5 din 24 de ore. Aceasta se datoreste atat excitabilitatii...

O poveste adevarata cu catelus…

O poveste adevarata cu catelusa Foxy

O poveste adevarata cu catelusa Foxy Se stie ca un indicator de baza privind “rasa” unui exemplar canin il constituie sensibilitatea olfactiva, astfel, spus, simtul mirosului sau “nasul”. In cele ce...