Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Dumnezeu si steluta minunata

Dumnezeu si steluta minunata

Dumnezeu și steluța minunată Se povestește că făcând Bunul Dumnezeu stelele, ştergându-se de resturile de praf stelar, zămisli o steluţă mică, mică de o puteai ascunde într-un degetar şi o aruncă...

Felicitari pentru sarbatoarea …

Felicitari pentru sarbatoarea de Paste 2016

Felicitari pentru sarbatoarea de Paste 2016 Sarbatoarea de Paste aduce in sufletele oamenilor speranta, incredere si iubire. Bucurati-va si in acest an, 2016, de Invierea Domnului nostru Iisus Hristos....

Rasul animal versuri

Rasul animal versuri

Rasul animal versuri Va oferim spre lectura cateva versuri despre animalul, felina salbatica, rasul, scrise de Constantin Scripca. Uite-l, sta-ntr-un colt de cusca: Nu-i da...

Palatul fermecat Legendele Oli…

Palatul fermecat Legendele Olimpului

Palatul fermecat - Legendele Olimpului   S-a scurs o săptămână... o lună... sau un an... şi, precum hărăzise zeul iubirii, Eros, flăcăii ce-nainte nu conteneau s-o ceară de nevastă, acum o priveau...

De ziua ta mamico

De ziua ta mamico

De ziua ta, mămico   Cântecul “De ziua ta, mămico” – versuri şi varianta audio   Am vrut să-ţi culeg o floare Un mic ghiocel frumos, Dar până la urmă moare, Şi nu e de folos.