Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Nume de copii cu litera H si s…

Nume de copii cu litera H si semnificatie

Nume de copii cu litera H si semnificatie   Ce nume va purta copilul tau atunci cand va veni pe lume? Noi iti propunem o lista cu unele dintre cele mai populare...

Platosa neagra floarea soarelu…

Platosa neagra floarea soarelui

Platosa neagra – floarea soarelui Va oferim spre lectura povestirea “Platosa neagra” scrisa de Nikolai Osipov, pe care o gasiti inclusa in cartea „Din lumea vrajita a plantelor.” Botanistul rus Evghenia Mihailova...

Peste varfuri de Mihai Eminesc…

Peste varfuri de Mihai Eminescu

Peste vârfuri de Mihai EminescuPeste vârfuri trece lună,Codru-şi bate frunza lin,Dintre ramuri de arinMelancolic cornul sună.

Culoarea galben semnificatie i…

Culoarea galben semnificatie in desenele copiilor

Culoarea galben semnificatie in desenele copiilor   O componenta foarte importanta in desenele copiilor o reprezinta culoarea. Sa vedem insa ce ne dezvaluie preferinta pentru galben, culoarea galbena in desenele copiilor. Galben...

Maimutele jucause poezie

Maimutele jucause poezie

Maimutele jucause poezie   Va oferim spre lectura poezia "Maimutele" scrisa de Constantin Scripca.   Zambitoare, jucause, Puse pe harjoana, iata, Patru maimutici Ghiduse, Fac nazbatii, ziua toata.