Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Rapirea sabinelor legenda

Rapirea sabinelor legenda

Rapirea sabinelor - legenda   Momentul intemeirii legendarei capitale, Roma, se pierde in negura timplui. Acest subiect a fost unul controversat si indelung dezbatut de istorici. Principalele surse de informare privind...

Cantece de 1 Iunie Ziua Copilu…

Cantece de 1 Iunie Ziua Copilului

Cântece de 1 Iunie - Ziua Copilului   Cântece special dedicate zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copiilor, versuri şi variante audio.   1 Iunie - Ziua Copilului  Autor: Teodor Munteanu     Este 1 Iunie, E...

Confectionam braduti de Craciu…

Confectionam braduti de Craciun din paste fainoase

Confectionam braduti de Craciun din paste fainoase       Doriti de Craciun un bradut special? Doriti sa realizati ceva original pentru Craciun? Foarte simplu, puteti realiza un bradut de Craciun din paste...

Insolatia la copii

Insolatia la copii

Insolatia la copii   Copiii nostri pot face insolatie cand stau la plaja prea mult timp, cand se joaca in parcuri sau in alte locuri, la ore in care radiatiile solare sunt...

Portile albastre

Portile albastre

Portile albastre   Va oferim spre lectura poezia “Portile albastre”, scrisa de Katia Nanu.   Demult, Pe cand abia rasareau povestile noastre, Ardealul Era o cetate cu portile albastre.