Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Muntii Carpati din Romania pre…

Muntii Carpati din Romania prezentare generala

Muntii Carpati din Romania - prezentare generala   Muntii Carpati, respectiv muntii de pe teritoriul tarii noastre se leaga cu siruri de munti din tarile vecine, facand parte din marele lant muntos...

Legenda Minotaurului

Legenda Minotaurului

Legenda Minotaurului In mitologia greaca, Minotaurul a fost o creatura fabuloasa jumatate om si jumatate taur. Cuvantul "Minotaur" provine din traducerea in limba greaca a sintagmei "Taurul lui Minos". Aceasta creatura...

Felicitari Mihail si Gavriil

Felicitari Mihail si Gavriil

Felicitari Mihail si Gavriil   De Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sarbatoriti pe 8 noiembrie, peste 1.300.000 de romani isi celebreaza ziua onomastica. Ne referim la toti cei care poarta numele de...

Legenda florii soarelui

Legenda florii soarelui

Legenda florii soarelui   Ştefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă, de nu i-ai fi găsit pereche în cuprinsul pământului. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă şi odihna în oase, de amărât...

In loc de prefata de Ion Minul…

In loc de prefata de Ion Minulescu

În loc de prefaţă de Ion Minulescu   N-am fost nici ieri,Nu sunt nici azi,Şi nu voi fi,Cu-atât mai mult, nici mâine, după moarte,Nimic din ce vor crede poateCei câţiva cititori de...