Visul si viata noastra nocturna

Somnul din timpul noptii reprezinta o stare fiziologica periodica, caracterizata prin:

·        reducerea afluxului senzorial (a informatiilor optice si acustice mai ales);

·        suprimarea miscarilor si relaxarea;

·        scaderea tonusului cerebral si inhibitia generalizata a scoartei cerebrale, care conduce spre starea de relaxare generala.

Somnul nu reprezinta o stare patologica de pierdere a cunostintei, ci un fenomen natural, de protectie si refacere a functiilor organimului. Este un mecanism hemostatic in refacerea functiilor, avand un caracter bioritmic, un autentic ritual al spiritului, deoarece nu apare numai in urma uzurii functionale sau a oboselii fizice si nervoase.

Privarea de somn rapid duce la tulburari psihice, care pot merge pana la psihoza.

Traseele electroencefalografice (EEG) descriu doua tipuri de somn:

·        somnul lent (cu unde lente), cu patru stadii: adormirea, somnul usor, somnul mediu si somnul profund (cu unde delta);

·        somnul paradoxal (cu unde rapide), in care se inregistreaza miscari oculare rapide si somn profund in care isi au originea visele.

Somnul fiziologic incipient apare prin diminuarea activitatii cerebrale si aparitia undelor alfa, iar somnul profund, cu unde teta, prin dezaferentarea si stimularea structurilor inhibitorii. Drept consecinta, apare dezactivarea pasiva a sistemului reticular activator asendent, cu scaderea tonusului cerebral, dezactivarea activa, inhibitia recurenta corticala reticulara si bulbara cu iradierea generala a inhibitei corticale.

La copil, un deficit de somn repetat este cauza instabilitatii comportamentale si a unor tulburari caracteriale de felul acceselor de agresivitate, care pot alterna cu perioade de izolare. 61% dintre copiii care dorm mai putin de 6 ore pe zi au o intarziere de cel putin 1 an in raport cu varsta mentala normala.

Mecanismul trecerii veghe-somn in conditii naturale este mixt : reducerea motivatiei active prin mecanisme reflex conditionate si neconditionate ale structurilor inhibatorii.

In somn, principalele functii ale creierului diminueaza ritmul cardiac, presiunea arteriala, temperatura corpului, metabolismul gazos, tonusul muscular (prin scaderea din reticulara a trunchiului cerebral). Debitul circulator cerebral nu scade in cursul somnului, deoarece exista un proces de refacere activa a creierului.