Viata inainte de nastere

In urma cu ceva ani, cunoscutul dirijor Boris Brott a povestit, in cadrul unui interviu radiodifuzat, cateva intamplari din cariera sa:

- Eram tanar. Descifram o lucrare noua si deodata mi-am dat seama ca nu urmarisem pagina la partitura violoncelului. O stiam! I-am povestit intamplarea mamei, care este violoncelista, gandindu-ma ca tocmai acest fapt o va intriga. S-a mirat, intr-adevar, la inceput. Ulterior insa, misterul avea sa fie dezlegat. Lucrarile pe care constatam ca le stiam “dinainte” erau cele pe care mama le exersa mereu in timpul sarcinii!

Multi au ascultat provestea lui Brott cu incredulitate. Daca era doar … un divertisment muzical? Din punct de vedere stiintific, oricum era indoielnic. De altfel cand, in anul 1925, pediatrul Dumitru Vasiliu a afirmat ca urechea interna este definitiv formata la varsta de 3 luni a fatului, lumea medicala a ras sau a ridicat din umeri. Parea absurd ca pruncul sa auda in timpul vietii intrauterine. Editurile de specialitate au refuzat sa-i publice cartea “Viata inainte de nastere”, aparuta abia in anii ’70. Omul de stiinta roman infrunta soarta celor care indraznesc sa deschida un nou drum in stiinta. Cercetarorii suedezi au fost primii care au reluat studiul si au adus confirmarea. Da, perceptia auditiva e cea dintai care se formeaza. La 3 luni. Si, de aici, o serie de implicatii si consecinte. Aplicand o gama intreaga de teste clinice, ei au completat tabloul acestui timp de viata, nebanuit pana atunci. S-au aflat treptele de dezvoltare, momentele cand fatul percepe lumina, cand se formeaza memoria si cu cata sensibilitate recepteaza starile afective pe care le traieste mama. O seama de comportamente ale copilului, candva inexplicabile sau gresit interpretate, incep sa se explice. O noua disciplina s-a constituit: psihologia prenatala.

In lucrarea “Viata secreta a copilului inainte de nastere”, publicata de americanii John Kelly si Thomas Verny au adus numeroase date noi care confirma, si pe plan psihologic, ideile omului de stiinta roman.

Audiologul Michele Clemente arata, intr-o serie de studii, preferintele fatului in materie de muzica, manifestate foarte clar. Un alt specialist, Elias Carnetti, crede ca toate ritmurile de percutie cunoscute pornesc de la doua scheme fundamentale: bocanitul copitelor animale (ecou indepartat al trecutului de vanator al omului) si cadenta inimii materne.