Ursul si albinele - poezie

Va oferim spre lectura o frumoasa poezie … “Ursul si albinele”, scrisa de Constantin Scripca. E o povestire scurta despre un nazdravan urs ce a atentat la … miere. Dar, oare, ce a patit?

Ia, un urs a fiecare

Dar incolo … lenes mare,

Cum tot sforaia-n barlog,

Foamea i-a venit,

Ma rog.

Somnul stie fiecare,

Nu prea tine de … mancare!

Si-uite, trantorul cu blana,

Somnoros, ursuz, tehui

A pornit-o, cum va spui,

Prin padure, dupa hrana.

ci-n urechi, de-odata-i vine

zumzet vesel de albine!

Ca prin farmec, “Mos Cojoc”,

s-a trezit din somn, pe loc,

c-a simtit, tii, ce placere,

unde-s fagurii de miere!

- Pe-un copac, ce-i drept, cam sus -

Insa ursul,

Cum am spus,

Stiind mierea dinainte,

s-a facut deodata sprinten.

Si, dorind cu toata graba

Mierea dulce s-o insface,

Ursul, doar ce-ntinse laba

Ca puzderie de ace

Ii facura, uite-asa,

Nasul … cat o patlagea!

De atuncea, la tot pasul,

Ursul nostru-si vede … nasul -

Si-are vreme sa-si tot spuna:

“Lacomia, nu e buna!”