Scrisoare catre soare de Ana Blandiana

Va oferim spre lectura poezia “Scrisoare” scrisa de Ana Blandiana.

Mult stimabile astru auriu,

Sau, mai simplu, draga soare,

M-am hotarat sa-ti scriu

O scrisoare.

Nu c-as sti sa scriu cine stie ce –

De ortografie ma apuca frica

Si mama, cand e suparata, zice

Ca scriu mi-au ca pisica –

Dar am aflat

Ca numai si numai de tine

Depinde cu adevarat

Vacanta si vara cat tine.

De-aceea m-am hotarat,

Stapan al vacantelor scolaresti,

Sa te conving sa o lungesti

Cat de cat;

Sa mai stai vreo doua luni pe loc,

Sa ramana vara neschimbata,

Iar de-ti va fi greu, ca o rasplata,

Iarna poti sa nu mai vii deloc.

(Oricum, iarna tu stii doar sa strici,

Sa ne moi ghetusul, sa topesti nametii,

Cand apari tu nu se poate nici

Sa ma bat cu bulgari cu baietii!)

Sau si mai grozav ar fi – stii cum? –

Sa tina vacanta-acum vreo zece ani …

Pentru scoala, iarna, frig, oricum

E destula vreme cand vom creste mari.

Sigur, tu poti sa alegi oricare

Dintre caile de care eu iti scriu,

Doar sa creasca putintel vacanta mare

Si sa-nceapa scoala mai tarziu.

Tare-as vrea sa stiu ce-o sa urmezi,

Dar cum sper ca te-am convins un pic,

Iti astept raspunsul si semnez

Eu si cu pisoiul Arpagic.