Sa zambim … a venit primavara
Va oferim spre lectura povestirea “Venise primavara” scrisa de Victor Masek.
Baiatul, cocotat pe gard, presara bucuros flori de mar in parul trecatorilor. “Ninge, ninge!” – striga vesel, urmarind rotirea petalelor. Oamenii zambeau si-si scuturau fara suparare florile din pr. Unii treceau insa grabiti, cu capul plecat, fara sa observe ninsoarea vesele cu care ii intampina. “De ce-or fi asa de posaci? se intreba el. Oare n-au vazut ca a venit primavara? Nu! Desigur, nu l-au vazut.” Si deoadata baiatului ii veni o idee. Le va arata el soarele! Ba, mai mult, va face sa aiba fiecare cate un soare, soarele lui. Sa nu mai existe fete incruntate in dimineata aceasta de primavara! Si-si scoase din buzunar o oglinjoara dreptunghiulara in care aduna toate razele soarelui.
Se uita in jur si vazu motaind pe o banca un batranel. Privea visator, cu barbia rezemata de bastonul tinut intre genunchi, joaca unor copii. Baiatul isi indrepta oglinda spre el si deodata parul albit de vreme al batranului redeveni auriu cum trebuie sa fi fost demult, foarte demult. Uimit, batranul isi trecu degetele prin par si surase catre baiat.
Dar, iata, la capatul aleii aparu o fata cu ghiozdanul in mana. Mergea incet, fara sa-si ridice privirea din pamant. Parea suparata. Poate nu stiuse lectia, poate se certase cu colegul de banca, poate … Repede, oglinda! Baiatul indrepta spre ea manunchiul de raze al oglinzii si pe pietul fetei inflori un bujor de lumina. “Multumesc!”, spuse si, fericita, porni alergand mai departe.
Deodata baiatul zari casa de peste drum, cu ferestrele ei inchise, indaratul carora nu se deslusea nicio miscare. “Cine-o fi locuind acolo? se intreba, si, de ce nu deschide geamurile, sa se bucure de aerul inmiresmat si de culorile diminetii!” Isi indrepta oglinda intr-acolo. drepunghiul de lumina strabatu geamul, facu cateva tumbe pe un perete, poposind apoi pe o perna. De ea isi rezema capul, palid si incercanat, un baietel. Alaturi, pe o masuta, stateau alineata ca la parada sticlute si cutii de medicamente. Plictisit, copilul din pat le transformase in ostenii unei mari armate. Cand descoperi soarele dreptunghiular de pe perna, se ridica in capul oaselor si-l lua bucuros in palme, rotunjindu-l ca pe o minge. Il tinu asa cateva clipe, pana isi incalzi mainile reci, si apoi incepu sa se joace, aruncandu-l in perete si prinzandu-l din nou. Camera se umplu de lumina si fata palida a baiatului se imbujora.
Si din nou baiatul de pe gard incepu sa presare flori de mar peste capetele trecatorilor. Iata insa ca unul din ei se opri, furios:
- Obraznicul, cum indraznesti? Ce-mi arunci in cap?! si intinse mana, sa-l apuce de-un picior si sa-l traga jos.
Baiatul insa rase fara sa se sperie si-si indrepta oglinda spre fata manioasa a barbatului. Ca prin minune, cutele aspre se topira, parca ar fi fost de nea, fata incruntata se insenina si ochii prinsera a lumina blanda. Uitand supararea, el ii surase baiatului:
- Da-mi si mie o floare de mar.
- 18/04/2017 00:26 - Povestea iedutului
- 15/04/2017 00:20 - Mantuitorul nostru Iisus Hristos
- 12/04/2017 00:14 - Iisus in Gradina Maslinilor
- 10/04/2017 00:49 - Bunatatea lui Iisus si Pastele Sfantului Petru
- 04/04/2017 00:34 - Cel mai frumos tablou
- 01/04/2017 00:08 - Secretele memoriei
- 25/03/2017 16:23 - A fost odata … un ceas desteptator in poiana
- 20/03/2017 00:03 - Nina leul si soricelul
- 18/03/2017 00:50 - In tara papusilor
- 06/03/2017 19:33 - Castelul diavolului si barbatul cu sapte neveste