Sa descoperim planeta Marte

Planeta de culoare rosiatica ce impodobeste ca un rubin cerul noptilor senine a fost numita Marte dupa zeul antic al razboiului, deoarece prin culoarea sa amintea oamenilor din vechime de foc si sange.

Pe masura ce cunostintele astronomice au progresat s-a vazut ca planeta Marte nu are nicio legatura cu astfel de evenimente. In schimb, nenumaratele observatii facute nopti de-a randul au dus la rezultate stiintifice esentiale care au contribuit la fundamentarea uneia dintre cele mai mari cuceriri ale astronomiei. Este vorba e asa-numitul sistem heliocentric care arata ca Soarele este corpul central al sistemului nostru planetar, iar Marte si toate celelalte planete, inclusiv Pamantul, se rotesc in jurul sau la diferite distante.

Folosind lunete si telescoape, astronomii au incercat sa distinga detalii ale suprafetei planetei. Ce au vazut ei? Hartile care ni s-au pastrat de atunci arata ca ei au vazut pe suprafata planetei marte zone intunecate si luminoase, calote albe la poli, precum si o retea de … canale! In istoria astronomiei a ramas celebra disputa provocata de aceste misterioase canale. Unii astronomi sustineau ca este vorba de grandioase constructii ale martienilor cu ajutorul carora se irijau rezervele planetei. Alti atornomi presupuneau ca civilizatia martiana s-ar fi stins, disputatele canale fiind o dovada a nivelului tehnic atin. Erau insa destul de multi savanti care, pur si simplu, nu vedeau niciun fel de canale: upa parerea lor imaginile observate sub forma unei gigatice retele de canale nefiind altceva decat o iluzie optica datorata imperfectiunii instrumentelor si oboselii ochiului dupa lungi ore de veghe nocturna. Disputa s-a incheiat insa, in trecut, cand sondele spatiale ne-au transmis fotografii de aproape ale planetei rosii. Surpriza a fost mai mare cand s-a constatat ca intr-adevar, exista canale pe Marte, dar ca acestea nu erau nicidecum construite de fiinte inteligente, cum se presupunea, ci erau uriase vai secate prin care, candva, a curs apa.

Marte este azi o planeta rece, pustie si uscata. Are foarte putina apa. Nici macar calotele albe de la poli nu au prea multa apa. Gheata de acolo este in mare parte din bioxid de carbon, formand asa-numita gheata uscata. In urma exlorarilor sondelor spatiale – doi roboti teresti au descind lin pe suprafata planetei realizand spectaculoase reportaje color – stim ca Marte are un mare pustiu rosiatic presarat cu bolovani de toate marimile, bantuit deoseori de furtuni care-l acopera cu nori de praf ruginiu. Beneficiind de liniste, sondele spatiale au fotografiat vai intinse pe mii de kilometri, vulcani uriasi fata de care muntii de pe Pamant par niste pitici.

Exista pe Marte viata? Pentru a raspunde sa vedem din ce se compune atmosfera sa: 95% bioxid de carbon, un gaz ostil vietii. Presiunea atmosferica este de o suta de ori mai mica decat pe Pamant. Din aceste conditii rezulta ca nu poate exista viata asa cum o cunoastem noi. Mai trebuie retinut ca experimentele efectuate chiar pe Marte pentru a detecta urme de viata au dat rezultate neclare. Raspunsul definitiv il vom avea abia atunci cand omul va explora intreaga planeta, mai tarziu sau mai devreme, daca proiectele de studiere a planetei rosii vor fi realizate prin ampla participare internationala.