Univers de copil

A+ R A-


Romania in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

 

Unirea Moldovei si a Tarii Romanesti, infaptuita la 24 ianuarie 1859, n-a putut fi dobandita decat pin lupta celor multi. Si, dupa Unire, marii boieri voiau sa pastreze vechile randuieli. Voiau sa-si pastreze bogatiile si conducerea statului.

 

Schimbari in viata tarii

De aceea, cei sapte ani cat a condus tara Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) au fost ani de mari framantari, ani de lupta intre cei care voiau schimbarea in bine a tariisi cei care se opuneau oricaror prefaceri. Domnitorul Cuza, sprijinit de Mihail Kogalniceanu si de alti oameni darnici de progres, a reusit sa aduca unele imbunatatiri in organizarea tarii. Astfel, administratia a fost mai bine oraduita si armata mai bine organizata.

In vremea aceea, cea mai mare parte a locuitorilor erau analfabeti. Cuza a facut o lege care oblige pe copii sa invete carte. Aceasta a fost o masura buna, care a condus lumina stiintei de carte in multe sate. Dar, nu s-au infiintat destule scoli, ca invatatura sa patrunda pretutindeni. Nici invatatori si nici carti nu erau destule, pe masura nevoilor. Din aceasta pricina, cea mai mare parte a poporului a ramas tot fara stiinta de carte.

 

Improprietarirea taranilor

La cererile mai hotarate ale poporului, Mihail Kogalniceanu a propus legea de improprietarire a taranilor. Marii proprietari s-au impotrivit cu multa inversunare acestei legi. Totusi, in anul 1864, impotrvia vointei boierilor, legea de improprietarire a fost aplicata. Dar, ca sa primeasca pamant, taranii trebuiau sa aiba vite si pluguri, cu care sa-l munceasca. Trebuia sa rascumpere cu bani pamantul marilor proprietari. Or, cei mai multi tarani erau foarte saraci, iar mosierii pastrau pentru ei pamantul cel mai bun.

Din aceasta pricina, lupta indelungata pe care taranii au dus-o pentru pamant a continuat cu si mai multa darzenie.

 

Sfarsitul domniei lui Cuza

Masurile luate de Alexandru Cuza au imbunatatit intrucatva viata poporului. Marii mosieri si o parte dintre burghezi, suparati ca li s-au luat o parte din mosii, l-au silit pe Cuza sa renunte la tron si sa plece din tar ape care o iubea si pentru binele careia a luptat din rasputeri.

In locul lui mosierii si burghezii au adus ca domn pe Carol, un print din Germania, dusman al poporului. El a condus tara impreuna cu mosierii si burghezii. Venind in tara sarac, el a exploatat fara mila poporul si a strans averi uriase.

Felul acesta de conducere a tarii, in care intreaga putere o aveau burgehzia si mosierimea, in frunte cu regale, poarta numele de regim burghezo-mosieresc. El a adus poporului nostru multe suferinte si nedreptati.

In acest timp au patruns in Romania multi capitalisti straini, sprijiniti de Carol I. acestia, impreuna cu capitalistii din tara, au exploatat crunt poporul nostru muncitor.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Luna aprilie deschide portile …

Luna aprilie deschide portile primaverii

Luna aprilie deschide portile primaverii In calendarul popular romanesc, luna aprilie vine dupa luna lui Martisor, fiind cunoscuta ca Prier – nume care vine, la fel ca si mai domesticul Aprilie,...

Poezii de 1 Iunie pentru copii

Poezii de 1 Iunie pentru copii

Poezii de 1 Iunie pentru copii Ziua de 1 Iunie e una specială pentru toţi copiii lumii. E o zi dedicată acestora, o zi a bucurie, speranţei şi a...

Cum sa faci corect un nod

Cum sa faci corect un nod

Cum sa faci corect un nod   Stiti sa faceti un nod? Poate fi se pare o intrebare banala, dar este absolut necesar sa stim sa facem bine un nod. Va poate...

Alimentatia mamei si dintii co…

Alimentatia mamei si dintii copilului

Alimentatia mamei si dintii copilului In ceea ce priveste alimentatia rationala gravidei, trebuie sa aratam ca ea trebuie sa fie judicios condusa pe toata perioada sarcinii. Gravida trebuie sa...

Campia pastorilor de langa Bet…

Campia pastorilor de langa Betleem

Campia pastorilor de langa Betleem Credem ca marea majoritate dintre noi nu au auzit despre satucul arab Beyt-Sahar. Ati spune, de ce sa stim despre acest satuc? Pentru ca acest satuc...