Pubertatea - furtuna biologica si psihologica

Etapa pubertatii este considerata de specialisti ca cea mai complexa perioada a vietii. Din cauza multiplelor transformari biologice si psihointelectuale, ea a mai fost denumita etapa furtunilor si a pasiunilor. Daca furnutine se refera, in primul rand, la rapiditatea si amploarea transformarilor hormonale, pasiunile redau cadrul trairilor afective. In pubertate si, mai ales in ultimii ani ai acesteia – adolescenta – asistam la formarea personalitatii si deci a caracterului viitorului adult.

In contextul maturizarii generale din pubertate, un loc central il ocupa dezvoltarea sexualitatii, ceea ce ii confera adolescentului un comportament diferit atat fata de propria-i persoana, cat si fata de anturaj, comparativ cu perioada copilariei. Sexualitatea defineste totalitatea valorilor personale, a atitudinilor si a credintelor legate de: identitate s. intima (apartenenta la unul din sexe); dragoste, prietenie; relatii s. intime; incredere in sine si imaginea propriului corp; sanatatea s. intima si reproductiva.

Dezvoltarea fizica, ce include dezvoltarea organelor genitale din perioada pubertatii, precede maturizarea psihointelectuala, fapt ce il determina, uneori, pe adolescent, sa inceapa viata s. intima, fara sa constientizeze implicatii psihosociale ale acestei decizii. Pubertatea debuteaza in jurul varstei de 9-10 ani la fete si 10-12 ani la baieti. Este deci de mentionat decalajul dintre debutul maturizarii pubertare la fete fata de baieti, ceea ce determina o neconcordanta de dezvoltare pe plan fizic si comportamental intre fete si baieti in primii ani d epubertate.

Dezvoltarea pubertara se extinde pe o perioada de 4-6 ani, cu variatii individuale in functie de factorii genetici si factorii de mediu intern si extern (stare de sanatate, alimentatie, poluare, arue geografica). Modificarile somatice pubertare apar in trepte, bine definite in timp si spatiu, iar fiecare achizitie pubertara se prelugeste, amplificandu-se sau obtinand caracteristici noi in treptele superioare. Primul semn pubertar la fete este considerat a fi dezvoltarea glandei mamare (aparitia unor butoni mamari), iar la baieti marirea in volum a testiculelor.

In paralel cu modificarile sexualitatii fizice, evidente cu ochiul liber, se produc modificari ale organelor genitale interne si externe, evidente doar printr-un examen clinic local. Dezvoltarea ovarelor si a testiculelor precede aparitia caracterelor s. intime secundare (dezvoltarea glandelor mamare la fete, dezvoltarea scrotului, a pilozitatii si schimbarea vocii la baieti) si evolutia tractului genital intern si extern, gonadele oferind suportul hormonal al maturizarii s. intime pubertare. Desigur, in pubertate se modifica intreaga constelatie endocrina a organismului, existand o hiperactivitate si a celorlalte glande endocrine, corticosuprarenala, tiroida, guvernate de hipotalamus si hipofiza.

Markerul pubertatii fetelor este menarha, prima mentruatie, iar la baieti primul ejaculat. Sfarsitul pubertatii este marcat din punct de vedere biologic de oprirea cresterii staturale: in jurul varstei de 16 ani la fete si 18-20 la baieti. Acest fapt isi are corespondent biologic in aosificarea cartilajelor de crestere, observabila pe radiongrafiile pumnului sau genunchiului.

In paralel, dar devansata de maturizarea biologica, se produce si maturizarea psihica, deci implicit modificarile psihologice legate de procesul de sexualitate pubertara. Trairea pubertatii este hotaratoare pentru intreaga viata. La baiat, aceasta perioada este critica. Puberul simte ca in viata sa a aparut un element nou, strain, ce se alatura gandirii si sentimentelor sale, independent de vointa sa. Este vorba de erectia spontana, privita ca ceva enigmatic si nelinistitor. La inceput, acestea nu apar ca raspuns la stimuli specifici s. (atractie secuala fata de o anumita persoana), ci in majoritatea cazurilor sunt o expresie a tensiunii s. interioare.

O data cu intrarea in functiune a liniei germinative (producerea de spermatozoizi), erectiile spontane pot fi urmate de ejaculari (polutii), care survin de obicei noaptea. Aceste ejaculari nocturne sunt fiziologice (normale) in adolescenta, frecventa lor variind in functie de saantate, starea de oboseala. Polutiile nocturne apar in momentul culminant al tensiunii s., indusa de cele mai multe ori de stimuli nespecifici (lecturi cu continut erotic, filme). Acesti stimuli nu sunt traiti activ, fiind total independenti de vointa adolescentului.

Din punct de vedere afectiv, in aceasta perioada baiatul trece de la starea de hemosimpatie (etapa in care el este preocupat, in exclusivitate, de sexul sau) la faza de heterosimpatie, de atractie fata de sexul opus, perioada in care se defineste si impulsul s.

Daca la baiat pubertatea este privita ca un balast, fata percepe aceasta perioada de maturizare s. ca o etapa de implinire a existentei sale. Modificarile somatice de sexualitate, aparitia si dezvoltarea sanilor sunt urmarite de fetele pubere cu nerabdare. Afectiv, la inceputul pubertatii, fata se teme ca nu va mai fi iubita de cei dragi, mai ales de cei din familie. Cu varsta, orizontul ei se largeste, curiozitatea facand-o sa evadeze din micul sau cerc familial. Fetele isi cauta prietene si se asociaza, frecvent, in grupuri de cate doua. Discutiile interminabila vizeaza prietenele, prietenul, idolul care neaparat trebuie sa semene cu un anumit actor de cinema. Fata poate sa-si manifeste dragostea fata de un animal, un cantec. Aceasta perioada corespunde etapei de homosimpatie a baietilor puberi.

Maturatia s. si aparitia ciclurilor menstruale nu provoaca o tulburare deosebita in viata fetelor. Impulsul s. este mai difuz, mai neclar fata de cel al baietilor. O fata nu doreste relatii intime cu partenerul sau, ci adoratia si adultia anturajului. Cochetariile fetelor in pubertate implica cautarea dragostei prin sentimente, nu prin activitatea s.

Dr. Dimitrie Nanu, dr. Michaela Nanu