Padurea

Din timpuri stravechi, padurile reprezinta una din sursele cele mai pretioase, nu numai pentru ca ele furnizeaza materii prime de mare insemnatate, ci si pentru ca agriculturii ii este indispensabila o buna repartizare a padurii.

In echilibrul natural, padurea ocupa un loc de prim ordin. Ea isi exercita protectia nu numai asupra intinderii pe care o ocupa, ci si asupra terenurilor golase din jur. Ea indeplineste un rol de paravan si impiedica vanturile puternice sa mature si sa imprastie solurile golase.

Padurea are in viata omului un important rol estetic si turistic, fiind un factor favorabil pastrarii sanatatii si contribuind la varietatea de forme (si de frumusete) a peisajului.

Astfel, un kilometru patrat de padure poate elibera zilnic in atmosfera 11 tone de oxigen, fata de numai 0.55 tone cat produce o suprafata egala de ocean. Un metru patrat de muschi care acopera solul forestier retine, dupa o ploaie puternica, un kilogram de apa. Astfel se poate calcula ca o padure de zece mii de hectare retine 500.000 m³ de apa.

Si nu trebuie sa uitam ca, din toate timpurile, padurea a furnizat literaturii si artelor nenumarate motive de inspiratie. Pentru toti marii poeti, arborele si padurea au constituit sursa inepuizabila de inspiratie. Pentru inegalabilul nostru Mihai Eminescu, padurea, armonie de forme si de viata, a fost izvor de meditatie, lirism si poezie.

In continuare incercam sa prezentam cateva intinderi forestiere din tara si din alte zone de pe glob.

Padurea Mociar, cea mai batrana din tara, se afla pe versantul stang din bazinul inferior al vaii Gurghiului, spre confluenta acestuia cu raul Mures. Padurea “a fost contemporana” cu Ioan Voda cel Viteaz, cu invatatul domn si poet Petru Cercel si cu memorabilele lupte si izbanzi ale lui Mihai Viteazul. Pe larga sa suprafata, rezervatia de stejar constituie un monument al naturii situat pe un platou la 490 m altitudine. Padurea este alcatuita mai ales din arboret de stejar, cu inaltimi de peste 18 m si un diametru mediu de 1.5 m.

Ca varsta, pe locul doi, poate fi considerat codrul secular Slatioara (judetul Suceava), care din anul 1941 este declarat monument al naturii. Rezervatia Slatioara este cea mai varstnica dintre padurile de rasinoase din tara. Este constituita din molid si amestec de molid cu brad si fag. Mai pot fi intalnite aici exemplare de tisa, tilichina (o iedera rara care infloreste intre 10-15 iunie, cu flori rosii), precum si o curioasa planta carnivora numita “Foia Groasa”.

In muntii californieni Sierra Nevada – SUA se afla cea mai mare padure de Sequoia din lume. Sequoia este un arbore urias ce poate atinge 100 m inaltime, 12 m in diametru si au o mare durata a vietii – 3.000-5.000 de ani. De remarcat ca numai in Sierra Nevada creste in stare naturala. Aceasta padure face parte din Parcul National Sequoia, unul dintre cele mai vechi din lume (el a luat fiinta la 25 martie 1890).

Selva, cea mai compacta zona forestiera din lume, se afla in America de Sud si ocupa o suprafata de 5 milioane km² (aproape in intregime Amazonia), aproximativ jumatae din suprafata Europei. Selva este o padure ecuatoriala vesnic verde, cu peste 4.000 specii arborescente. Ea se desfasoara pe o lungime de aproape 3.000 km (pe directia vest-est) si o latime variind intre 300-400 km la tarmul Oceanului Atlantic si aproape 2.000 km la poalele Anzilor. In aceasta imensa intindere singurele locuri neacoperite de vegetatie sunt numai apele Amazonului.

Padurile de pe malurile fluviului supuse inundatiilor sunt cunoscute sub numele de IGAPO. Cele aflate in locurile zvantate, ETE, sunt de o mai mare varietate si au un farmec deosebit.

Igapo care formeaza un brau urias, lat de 30-50 km, este alcatuita din arbori de esente mai neaspectosi. Intunecoasa, umeda si trista, este lipsita de cantecele pasarilor, fiind napadita in schimb de puzderia de broaste si de serpi, de roiuri de tantari, de siruri nesfarsite de furnici si paianjeni ciudati ca infatisare si marime, ce-si pot ucide victima dintr-o clipa, de arbori si flori cu miresme tari si ametitoare.

Dincolo de liziera padurii Igapo se inalta etajele luminoase ale padurii Ete, alcatuita pe solul umed, din ferigi arborescente, palmieri pitici si arbusti cu frunzisul des, deasupra carora se inalta arbori uriasi (50-60 m) cu coroane desfasurate ca niste domuri, pe ale caror trunchiuri si ramuri se incolacesc liane asemeni unor “serpi vegetali”.

In Padurea Amazonului cresc si unele deosebit de ciudate: “plantele care latra” pentru ca atunci cand sunt atinse de vreo umbra ele se strang producand un fel de latrat ragusit. Din aceasta cauza bastinasii le cultiva imprejurul colibelor sub forma de “garduri” vii. “Florile de foc” sunt orhideel cunoscute si pentru mijloacele lor ingenioase de a se sustine, unele fiind prinse de cate o creanga printr-un fir foarte subtire. Dintre toate, insa “ciuperca umbrela” este cea mai ciudata: inalta cam de un metru, cu sclipiri vii, ea creste vazand cu ochii, sprijinita de un picior lung si alb, deasupra caruia se ridica o caciulita portocalie ce ascunde un voal dantelat care coborand in salturi pana la pamant raspandeste un miros respingator.

Prin frunzisul putred si umed al padurii foiesc tot felul de insecte de forme si culori ciudate: furnici rapitoare, care, mergand in coloane uriase, nimicesc orice vietate intalnita in cale: furnicile umbrela care foarfeca frunzele in fasii mari si le poarta deasupra capului, ca o umbrela.

Aici exista o bogata fauna, dintre care se remarca: Capybara (cel mai mare rozator din lume – atinfe peste 1 m lungime si greutate de 50 kg); papagalii Arara, care plutesc in inaltul cerului cu aripile ce trec de un metru si jumatate; pasarea umbrela, care scoate urlete ca un taur; pume; jaguari; maimute; pisici salbatice; sarpele anaconda care depaseste 7 m; vampirii, o specie de lilieci care se hranesc cu sangele pasarilor si al maimutelor de Selva.

Taigaua, cea mai intinsa zona forestiera (8 milioane km²) se desfasoara pe teritoriul Rusiei, de la Marea Baltica pana la Oceanul Pacific. Punctul cel mai nordic al ei este atins la 72º30´.

In aceasta padure bradul, bradul alb, molidul, cedrul, mesteacanul, plopul tremurator si arinul sunt esentele de conifere si de foioase mai raspandite.

Padurile de brazi si de molizi, cunoscute si sub numele de Urmane, au un aspect trist, posomorat. In cuprinsul lor, muschii si lichenii impletesc un fel de covor gros, asezat peste solul imbibat cu umezeala.

Populatia taigaiei este alcatuita din astiaci si voguli. Ei sunt adunati in sate mici. Sunt recunoscuti ca mesteri iscusiti in lucratul obiectelor de lemn si in coaja de mesteacan. Alte indeletniciri ale lor sunt vanatul animalelor cu blana si cresterea renilor.