Obiceiuri si superstitii de Boboteaza

Afara de datinile si credintele stravechi, pastrate din vechime (mentionate in articole mai vechi - Boboteaza) se mai observa ca persista inca multe obiceiuri si superstitii de Boboteaza, pe care le vom aminti in cele ce urmeaza.

Din bucatele puse pe masa nu se mananca nimic pana ce nu umbla preotul cu crucea, pentru ca daca se mananca inainte de aceasta atunci si pasarile mananca vara painea pe camp.

Tot spre acest scop se strang in preajma ajunului toate camasile si hainele de pe afara, ca sa nu ramana spre ajun afara, caci daca le-ar lasa si ar ramana acolo, atunci se crede ca pasarile manaca vara graul.

Dupa ce a umblat preotul cu crucea, se ia din tot felul de bucate puse pe masa cate un pic si se arunca la radacinile pomilor, spre a rodi acestia.

Unii indatineaza in ajunul Craciunului si al Bobotezei de a lega pomii, crezand ca vor rodi peste an, si tot atunci hranesc toate globaile, crezand ca tot anul se vor tine la un loc si vor avea noroc din ele.

Altii, tot in aceste doua ajunuri, ung si stropesc copacii cu grau si cu agheasma, ca sa se faca roditori.

In ajunul Bobotezei solomonarii nu mananca, nici nu beau nimic pana ce nu insereaza cumsecade. Iar dupa ce insereaza, se pun dupa masa, pe care sunt diferite bucate insirate in talgere, pe locul acela unde a stat preotul de cu zi, cand a umblt cu crucea prin sat, cu o varguta de alun in mana, si, dupa ce rostesc mai multe versuri de vraja, incep a gusta din toate bucatele insirate pe masa, dn care a gustat si preotul.

Unii iarasi postesc ajunurile sarbatorilor de iarna, adica al Craciunului si al Bobotezei, intr-un anumit fel, crezand ca ar putea intoarce grindina si ploaia.

In ajunul Bobotezei nu se da copiilor paine ca sa manance pe afara, fiindca, dandu-li-se si mancand, asa vor face tot anul, ceea ce nu e frumos.

Nu se bat in aceasta zi copiii si nu sunt amolestati, deoarece capata apoi bube peste an.

Femeia, care se cearta cu barbatul in ziua de ajun, aceea se va certa si peste an.

In zilele ajunurile Craciunului si Bobotezei nu se cerne aina, ca sa nu se faca pureci in casa.

In aceste zile nu se da nimic din casa, ca sa nu se imprastie gospodaria. Cine stranuta in ziua de Ajunul Bobotezei, acela se zice ca traieste bine peste an.

Cine stranuta mai intai, asa, si cum se scoala in aceasta zi, acela va muri mai intai.

Dimineata, in ziua de ajun, daca va intra vreun strain in casa, adica vreun cersetor sau altul cineva, si daca respectivul e barbat, atunci se crede ca vacile, oile si toate celelalte animale domestice, care sunt a fata, vor fata in decursul anului pui de partea barbateasca, iar daca strainul va fi femeie, se crede ca vor fata pe partea femeiasca.

In amandoua ajunurile se scoala dis-de-dimineata si pe cine vad prima oara, de este respectivul un om harnic, atunci si cei ce l-au vazut vor fi harnici.

Daca in ziua de Ajunul Bobotezei e buna de pomi vor fi poame multe, iar daca picura din stresina va fi vara ploaie.

Pe la inserate, adica cam ep atunci cand li se da vitelor de mancare fanul care a fost pus pe masa, se afuma vitele cu tamaie contra fermecaturilor. Tot atunci se stropesc cu apa sfintita spre curatirea boabelor.

Inainte de culcare, iau mai multe carbuni aprinsi si, insemnandu-i cu numele fiecaruia din casa, ii pun undeva intr-un ungher, unde-i lasa pana ce se sting. Care carbune se stinge mai iute, acela are sa moara mai degraba.

Tot atunci pun in tinda lemne dupa numarul casasilor si le lasa pana dimineata. Care lemn pica in decursul noptii, acela are sa moara in decursul anului.

Precum in preseara Craciunului, a Sfantului Vasile si a Pastilor, asa si in preseara Bobotezei vitele vorbesc intre ele si isi destainuiesc unde se afla comori adcunse in pamant, depsre care se zice ca ard in preseara acestor zile.

Precum spre Anul Nou, asa si spre Boboteaza cerul e deschis. Deci, cine sta in ziua aceeea de priveghi toata noaptea vede cerurile deschizandu-se si orice ar cere i se da de Dumnezeu.

In fine, exista in popor credinta ca in noaptea de Boboteaza ouale de corb plesnesc sub puterea gerului si puii de corb intind aripile si zboara.