Mediul familial si sanatatea I

Daca individul luat separat poate fi identificat din anumite puncte de vedere cu un autentic atom al organismului social, familia poate fi si ea identificata, la randul ei, cu o autentica celula a aceluiasi organism. Acceptand aceste analogii intru totul firesti, vom accepta, desigur, si rolul covarsitor judecat de celula familiala in structura si evolutia societatii.

In cadrul familiei se cultiva relatii complexe bio-naturale, psiho-educationale, juridico-economice, moral-culturale etc. Tot aici exista si un consens de aspiratii si de finalitati, stabilindu-se structuri relationale, care isi vor lasa din plin amprenta asupra membrilor ei. Fiecare individ se identifica, din anumite puncte de vedere, cu familia din care face parte, din care provine, si aceasta pentru motivul ca familia in cauza a exercitat ani de-a randul actiuni modelatoare asupra sa intr-o perioada cand organismul se afla in conditii de maxima plasticitate si receptivitate. Satisfacandu-i sau nesatisfacandu-i trebuintele afective si protejandu-l sau, dimpotriva, neprotejandu-l, familia imprima copilului un sentiment de siguranta sau nesiguranta in structurile sale, care persista aidoma unui sigiliu viu.

Influenta activa pe care mediul familial o exercita asupra individului lasa urme valabile toata viata. Parintii reprezinta primele si in unele cazuri unicele modele de viata. Mama, la randul ei, reprezinta prima autoritate cu care ne-am confruntat, identificandu-se in acelasi timp si cu primul sentiment cu care ne-am interferat. Tot mama, inainte de a fi un permanent centru de referinta, se identifica cu prima noastra legatura cu lumea, cu universul existential. Tatal, la randul sau, devine primul ideal de forta, barbatie, de cutezanta. Dar mai important ca orice este faptul ca mediul familial reprezinta al doilea mediu de existenta al fapturii umane, al doilea lichid amniotic, de calitatea caruia depinde sanatatea noastra fizica si psihica, echilibrul nostru somatic si spiritual. Pare incredibil, dar toate certurile si adversitatile cu care s-au infruntat parintii in perioada formativa a decendentilor, in copilaria noastra deci, se concretizeaza nu numai in triste amintiri, ci si in veritable cicatrice spirituale, in veritabile deteriorari comportamentale sau ale personalitatii.

Toate dezacordurile, latente sau fatise din familie, pe care copilul le receptioneaza, ranesc dureros si lasa urme perene, mai ales in perimetrul psihismelor mai fragile, mai sensibile. Toate antagonismele din familie, pe care copilul le metabolizeaza, determina aparitia, mai mult sau mai putin manifestata, a unui sentiment disecant de incertitudine, sentiment care submineaza insesi temeliile securitatii individuale. Multe din nevrozele adultilor, multe din timiditatile si esecurile acestora, din contrarietatile comportamentale si din insatisfactiile lor de tot felul isi au originea tot in anii indepartati ai copilariei.

Mult timp medicina a fost convinsa ca bolile si dezechilibrele de tot felul isi au originea in activitatea unor factori agresionali, care tin in exclusivitate de lumea materiala, concretizati in traume de tot felul, in noxe fizice sau chimice, in agenti microbieni sau virali etc. Chiar si variatele manifestari psihice, care exteriorizau o suferinta a sistemului nervos sau o suferinta somatica oarecare, au fost si ele interpretate tot ca modalitati reactionale ale organismului in fata unei agresiuni patogene. Aceasta viziune unidirectionala a deturnat atentia medicilor de la un fenomen exact invers, in virtutea caruia si o perturbare psihica oarecare poate, in anumite conditii, sa declanseze veritabile mutatii morfologice si functionale, caracterizand o boala somatica, deci, o boala organica propriu-zisa. Abia in ultimele decenii si, mai ales, in ultimii ani, medicina a intrat in posesia unor date experimentale, care atesta faptul ca acest nou sens din patologia umana exista, si ca numai lui ii sunt imputabile tot felul de contrarietati si de manifestari clinice, aparent inexplicabile.

Arcadie Percek

Mediul familial si sanatatea II