Lazarelul - versuri pentru un obicei stravechi
Lazarelul este o datina practicata in unele parti ale tarii in Sambata lui Lazar sau a Floriilor. Acum umbla cate 3-5 copile din casa in casa si canta pe o arie monotona un fel de cantec, care descrie moartea nefericita si inmormantarea unui june, respectiv Lazar.
Aceasta datina straveche poarta numele de Lazarel sau Lazarica, iar actiunea ei consta in a umbla cu Lazarica sau cu mireasa.
Una ditre copilele care s-au decis sa umble cu Lazarita, si anume cea mai tanara si mai frumusica, cum s-a facut de ziua, se imbraca in costum de mireasa, adica in alb, cu beteala pe cap si cu floare de lamaita in cap, peste care arunca apoi un gaz de matase alba, sau, daca e mai sarmana, un baras, mai pe scurt cu tot alaiul potoresc al unei mirese fecioare, iar celelalte, 2-5 la numar, se imbraca simplu, ca si in toate zilele.
Dupa ce s-au imbracat in chipul cum s-a aratat, se pornesc pe la case. Si cum au ajuns la o casa si sunt primite, se posteaza dinaintea ferestrelor intr-un cerc, si fetita imbracata ca mireasa, care se numeste Lazarita, prinde a se preumbla printre celelalte cate doi-trei pasi inainte si cae doi-trei pasi inadarat, fara a rosti vreun cuvant, iar tovarasele sale, numite cantatoare, incep a canta urmatorul cantec, care descrie moartea nefericita a lui Lazar, adica, asa cum a cerut aceasta mamei sale sa-i faca azima si ea n-a voit, cum a plecat apoi cu oile la padure, cum s-a suit pe o creaca de copac ca sa scuture frunze oilor, si apoi cum, batand vantul, creaca s-a rupt, a cazut jos si, podidindu-l sangele pe nas si pe gura, a murit, iar surorile sale, trei la numar, vazand ca nu mai vine cu oile, s-au dus sa-l caute si aflandu-l mort l-au adus acasa, l-au scaldat in lapte dulce si apoi l-au inmormantat.
Lazar ma-sa l-a facut,
Lazare, Lazarel!
La o mare
Sarbatoare,
Lazare, Lazarel!
- Scoala, maica, maicusoara,
De-mi fa alba turtisoara!
Ma-sa degrab’ s-a sculat,
Pe ochi negri s-a spalat,
Si lui Lazar ce i-a dat?
Mana ma-si-a sarutat.
Oitele au pornit,
Oitele-au flamanzit.
La padure mi-a plecat,
Mugur verde-a scuturat
Mieilor
Si oilor.
Vant de vara mi-a batut,
Copacul s-a clatinat:
Din copac l-a podidit
Si pe nas si pe gurita ...
Lazar avea trei surori,
Trei surori pe trei carari:
A mai mare,
Mai domoala,
A mai mica,
Mai voinica.
L-au catat pan’ l-au gasit
Pe maini dalbe l-au adus
‘n lapte dulce l-au scaldat
‘n lapte dulce cu junita.
Sus pe masa mi l-au pus
Si frumos mi l-au gatit
Cu-antiriu de cununie
Si cu brau de salomie.
Si laturile-au varsat
Sub umbrar’ulucilor
In calea voinicilor,
Unde-in dragul fetelor,
In marul batranilor,
In ardeiul grecilor,
In piperul sarbilor,
In vinul boierilor,
In jimbla cucoanelor,
La anul
Si la multi ani!
- 12/04/2015 12:57 - Poezie despre cactusi
- 11/04/2015 13:02 - Felinare de pepene poezie
- 10/04/2015 12:52 - Cartea poezie pentru copii
- 07/04/2015 01:08 - Cuibul de randunici
- 06/04/2015 01:12 - Mielul pierdut de turma
- 02/04/2015 01:28 - Maimutele jucause poezie
- 01/04/2015 01:07 - Iepurasul cel fricos poezie pentru copii
- 31/03/2015 01:41 - Poezie closca cu pui
- 30/03/2015 01:05 - Copilarinda poezie
- 29/03/2015 01:43 - Ierburi salbatice versuri