Joia Mare – obiceiuri, superstitii, traditii

Sub cuvantul Joia Mare, numita si Joia Patimilor, Joia Neagra, Joia Verde, Mosii de Joimari, Joimarica, se intelege Joia cea de pe urma din Paraemi sau Postul mare, adica Joia cea din Saptamana Patimilor sau dinaintea Pastilor.

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre insusi Mantuitorul Iisus Hristos, rugaciunea din gradina Ghetimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara zilei crestinii se duc la biserica si asista la Denia celor 12 evanghelii, impartind colaci de post, vin, miere si fructe. Se spune ca in nopatea de Joia Mare se deschid mormintele, usile Raiului si ale Iadului, iar spiritele celor morti se intorc la casele lor spre a petrece Pastile printre cei vii. Stau aici pana inainte de Rusalii, cand se dau oua si colaci de pomana.

In Joia Mare se stropeste curtea si ograda cu apa ca sa aiba mortii ce bea, se fac focuri mari in gradini si la cruce de drumuri. Se da de pomana.

Din Joia Mare pana in ziua de Pasti nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

Joia aceasta, dupa credinta si spusele romanilor credinciosi, este termenul cel de pe urma pana cand femeile pot lucra. Joia Mare reprezinta inceputul joilor ce urmeaza pana la Ispas sau Inaltarea Domnului, in care romancele nu lucreaza mai nimic si mai ales nu cos, nu spala, s.a.m.d.

Pasca se coace miercuri in saptamana mare, iar in Joia verde, adica in Joia Mare, se sfinteste. Ar fi bine sa nu se arunce nicio faramatura de paine, nicio faramatura de pasca ce pare sa fie sfanta.

E bine ca in Joia Mare sa nu se doarma, caci cine doarme in ziua aceasta, acela ramane lenes si netrebnic tot anul. Aceste persoane nu vor reusi sa duca la bun sfarsit nici un lucru, chiar daca sarcina este destul de usor de indeplinit.

In Banat exista obiceiul ca in dimineata zilei sa se ia o camasa si o oglinda din casa. Acestea sunt puse la un pom verde si tanar si mai cu seama la un par, sa rasara soaree peste ele, anume ca sa faca cu dansele peste an farmece si descantece.

Potrivit unei superstitii, tinerele obisnuiesc sa faca in timpul slujbei religioase cate 12 noduri la ata (cate un nod dupa fiecare evanghelie). Evident, isi pun cate o dorinta si le vor dezlega atunci cand dorinta s-a implinit. Aceasta ata va fi asezata sub perna seara ca sa-si viseze ursitul.

De asemenea, vorbim despre alte datini si credinte: focurile mortilor, Mosii de Joia Mare, pomenirea mortilor, rosirea oualor, nunta urzicilor si privegherea. In aceasta zi se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. Daca ouale sunt inrosite sau impistrite in Joia Mare, exista credinta ca nu se strica tot anul. Se spune ca au puteri miraculoase, vindeca de boli, iar coaja lor, ingropata in gradina, apara culturile de viermi. Ouale vor fi asezate frumos in cos, unde vor fi tinute pana in noaptea Invierii, cand vor fi sfintite.