Joaca de-a v-ati-ascunselea

Va oferim spre lectura poezia „Joaca de-a v-ati-ascunselea” scrisa de Florin Costinescu, fiind reprezentata sugestiv printr-o ilustratie ce apartine Octaviei Taralunga.

Primavara, de cum dau iarba si frunzele,

Orataniile incep joaca de-a v-ati-ascunselea;

Dovedind prin asta ca pamantul este rotund;

Jocul acesta, de-a fi si-a nu fi,

L-au invatat de la copii,

Ca asa sunt ele,

Pana se deprinde a face oua

Mai invata un joc sau doua ...

Acum inchideti ochii

(Sa poata veni primavara ...).

A venit, iat-o, jocul incepe

De dimineata pana seara:

O gaina si-un cocos

S-au ascuns dupa un cos,

O rata si un ratoi

S-au pitit dupa un butoi,

Un pui si un puisor

S-au facut nevazuti dupa-un ulcior ...

Dupa ce toate pasarile

Si-au gasit ascunzisul

Folosind cu multa imaginatie

Curtea, casa, acoperisul,

Motanul,

Pentru ca era randul lui sa se „puna”,

A tras o numaratoare buna.

A mieunat pana la o suta cincizeci

Si a inceput cautatul din beci,

Incet, incet, tacticos

Si-a pus in functiune aparatul

Cu microunde „Miros”.

Totusi, o oratanie

I-a dat mult de furca.

Cine credeti ca era?

Ajutati-va de rima:

O curca!

Fiind vorba de-o curca plouata,

Se intelege, pe data,

Ca orataniei i se spalase mirosul,

Astfel ca motanul cu narile

Il cauta si acum

In toate zarile ...