Ia te uita! - semnele de toamna

Va oferim spre lectura poezia «Ia te uita» scrisa de Nicolae Neagu.

Ia te uita: in livada

Frunza a-nceput sa cada

Si cum cad, lin, pe frig,

Ma aude daca strig.

Strig, de pilda, frunza rara

De cais surprins afara

(Vreau sa spun sub streasina

Unde norul macina)

Si-auzindu-ma cum tip

Se radata-n fel si chip.

Strig pe urma, jucausa,

Frunza gri, de corcodusa,

Frunza rosie de pruni

Atipita-ntre lastuni.

Frunza (vezi?) de piersica

E, din toate, vrednica,

Iara frunza de gutuie,

Cand coboara, parca suie.

Numai frunzele de mere

Dau din aripi in tacere,

Dar cum stau la geam si scriu

S-a facut de mult tarziu.