Ganditorul de la Hamangia

Pana in urma cu cateva decenii nu stiam de existenta Ganditorului de la Hamangia, iar dupa aceea, dintr-odata, parca l-am fi cunoscut de cinci mii de ani, pentru ca aceasta este varsta lui aproximativa stabilita de cercetatori. Numele ii vine de la localitatea dobrogeana Hamangia, unde arheologii l-au descoperit, in anul in anul 1952, dimpreuna cu multe alte locuri care dovedeau inca o data vechimea asezarilor omenesti si a culturii materiale pe pamantul tarii noastre.

Desi acestea erau obiectele vietii lor de fiecare zi, ori de cate ori specialistii descopera asemenea comori, nu ne putem impiedica sa visam ca stramosii indepartati ne-au trimis prin timp chipuri de oameni, infatisati de animale, vase si unelte, cu gandul de a ne povesti despre felul existentei lor. Tot astfel cum oamenii secolului nostru au trimis in spatiu fosnet de valuri, cantec de pasari, crampeie de muzica, pentru a vesti eventualelor fiinte din cosmos despre miracolul vietii de pe pamant.

Multi dintre cei care l-au vazut pe Ganditor mai intai reprodus in imagini sunt suprinsi descoperindu-l in muzeu nu mai mare decat inaltimea unei cupe. Imaginatia noastra generoasa da fara astampar lucrurilor vestite dimensiuni uriase. Asa se face ca o cladire, oricat de inalta, cand ajungem sa o vedem cu proprii ochi, nu ni se pare la fel de mare cum ne-am imaginat cand ni s-a povestit despre ea. Dar surpriza in fata Ganditorului nu este dezamagire. Vazut aievea el se insufleteste si dimensiunile isi pierd importanta. Iata, in fata ochilor lui pare a fi linia marii acolo unde ea se intalneste cu cerul. Iar timpul meditatiei este un ceas al serii. Fiindca, dupa felul cum sade, se vede ca el a lucrat intreaga zi, iar acum, lasandu-si trupul in voia osihnei, contempla lumea si rostul sau in univers. Dintre toate expresiile pe care limba romana le-a creat in jurul cuvantului GAND, arheologii i-au dat figurinei de la Hamangia numele cel mai adevarat. Fiindca acest chip nu este apasat de ganduri, nu este dus pe ganduri, cazut in ganduri, nu-si face ganduri, nu-si pune in gand, nu-l bate gandul, nu-i da prin gand ceva si nu este luat de ganduri. El este GANDITORUL. Prin milenii, sub acelasi cer mangaind marea si muntii, plasmuitorul Ganditorului de la Hamangia ne-a lasat mostenire bucuria ca, de pe o palma de pamant, picurat de limpezi stele si pe care e destul sa-l iubesti fara margini, poti cuprinde cu gandul intregul univers.

Spre a proba dimensiunile unui lucru inca necunoscut, el este infatisat, de obicei, in imagini, dimpreuna cu ceva familiar, pentru comparatie. Dar alaturi de un bob de grau, ori, de s-ar putea, de cosmosul nemarginit, Ganditorul are aceeasi marime: a cugetului cuprinzator in care incape si rotirea astrilor si firmamentul scanteietor dinauntrul unei seminte.