File din istoria turismului - primul reporter - Herodot

Pamanturile locuite astazi de poporul roman au intrat in constiinta lumii antice – prin intermediul scrierilor acelor vremi – incepand din secolul al VIII-lea inaintea erei noastre. Se intalnesc referiri la ele si la populatiile lor in opere literare celebre precum “Iliada” lui Homer si “Teognonia” lui Hesiod. In veacurile urmatoare, Hecateu din Milet, in “Periodos ges (Calatorie in jurul pamantului)”, Simonide din Ceos, Peisandors din Rhodos, Eschil – in “Prometeu inlantuit” – Sofocle in “Oedip rege”, Pindar in “Olimpicele”, Euripide in tragedia “Anromaca” fac si ei trimiteri mai ample ori mai succinte la aceste locuri. Nu exista dovezi ca autorii citati ai fi vazut regiunea geografica situata la apus de Pontul Euxin, la nordul Dunarii, de o parte si de alta a Carpatilor. Se presupune, de aceea, ca referirile la acest spatiu teritoriual sunt ecouri din povestirile unor calatori ramasi pentru totdeauna anonimi.

Cel dintai si cel mai mare calator cunoscut al antichitatii, care a vizitat pamanturile noastre, este vestitul istoric si geograf – Herodot. El s-a nascut in localutatea Halicarnas din Asia Mica, a trait intre anii 484-425 i.e.n. si este autorul lucrarii intitulata “Istoriile”, divizata in 9 carti.

Herodot a calatorit indelung prin tarile lumii antice, care intretineau, intr-un fel sau altul, legaturi cu Grecia. Drumurile lui prin Asia, Africa si Europa aveau o pronuntata finalitate documentara. Intr-o asemenea ipostaza a vizitat Halicarnianul, litorarul de vest si nord-vest al Marii Negre. Ca urmare, in cartea a IV-a a operei lui, autorul prezinta o multitudine de informatii geografice despre Dunarea de Jos si despre tinuturile noastre. El a lasat posteritatii prima descriere mai apropiata de realitate a fluviului Istros, afirmand ca acesta izvoraste din regiunile celtice, ca strabate toata Europa si ca sfarseste “prin a varsa in mare, in Pontul Euxin … acolo unde se afla Istria, colonie a milesienilor”.

Tot Herodot aminteste de existenta Deltei Dunarii si consemneaza numele unor rauri aflate in stanga Dunarii de Jos. La Delta se refera cand relateaza despre expeditia lui Darius I impotriva scitilor: “Dupa ce au mers cale de doua zile in sususl fluviului, de la mare, oamenii au construit un pod peste fluviu, acolo se despart gurile fluviului”.

Numele raurilor transmise in scrierea geografului din Halicarnas au – toate – o veche traditie si rezonanta geto-dacica: Poreta (Prutul), Tiarantus (probabil Siretul), Araros (probabil Buzaul), Naporis (Ialomita), Ordesses (Argesul), Maris (Muresul).

In “Istoriile” lui Herodot exista, cum am spus, numeroase informatii despre populatiile cunoscute fie direct, fie mai ales din relatarile elinilor ce se asezasera pe tarmurile Helespontului si ale Pontului. Istoricul aminteste de geti, care sunt “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”, despre credinta acestora in nemurire.

In legatura cu asezarea populatiilor, calatorul grec prin Dobrogea a lasat insemnari de o valoare inestimabila. “De la Istru in sus, scris el, spre launtrul continentului, Scitia este marginita mai intai de agatarsi, dupa aceea de neuri”. Si mai departe: “Agatarsii sunt lipsiti de energie si foarte gingasi. Ei poata, cei mai multi, podoabe de aur”.

Despre traci, Herodot afirma textual in cartea a V-a a “Istoriilor”: “Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dupa cel al inzilor. Daca ar avea un singur conducator sau daca s-ar intelege intre el, el ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decat toate neamurile”.

E cazul sa mai spunem ca – asa cum se stie – unirea traco-dacilor intr-un singur stat si sub un singur conducator puternic s-a petrecut mult mai tarziu, in secolul I inaintea erei noastre, pe vremea lui Burebista. Istoricii au discutat si continua sa discute despre importanta primului stat centralizat si in acest context, despre stramosii nostri de demult.

Vorbind despre Herodot si opera lui, incercam, de fapt, sa spunem, asa cum au mai spus-o si altii, cate ceva despre importanta calatoriilor intru cunoasterea lumii si sa atragem atentia – pentru cei care nu au aflat inca aceasta informatie deosebita – asupra primului mare reporter – calator care ne-a vizitat pamanturile acum mai bine de 2400 de ani …