Fatul - o grefa straina acceptata de organismul matern

Toata lumea este astazi informata despre indraznetele incercari ale stiintei biomedicale in problema grefelor, a transplantelor de organe. Toleranta grefei de catre organismul receptor ridica insa mari probleme deocamdata in biologie. Organismul gazda reactioneaza fata de organul grefat printr-un proces imunologic, un asa-numit “fenomen de respingere”, incercand sa se apere fata de un corp strain. Intr-adevar, structura genetica proprie fiecarui individ nu permite timp prea indelungat supravietuirea unei grefe. In aceste conditii, fatul ar trebui si el sa fie respins pe considerentul ca jumatate din numarul cromozomilor sau fiind primiti de la tata, acestia ar manifesta incompatibilitate fata de organismul matern, comportandu-se deci ca o grefa. Cu toate acestea, fatul este tolerat de 40 de saptamani in organismul matern.

Exista asadar o protectie a alogrefei fetale, aceasta parand a fi datorata, intr-o oarecare masura, barierei pe care o constituie placenta. La nivelul placentei are loc secretia unui strat protector format din glicoproteine care mascheaza prezenta antigenilor pe care ea insasi ii secreta. Totusi, este greu de crezut ca o simpla bariera mecanica asa cum este placenta ar fi de ajuns. Si aceasta cu atat mai mult cu cat s-a observat ca ea nu constituie o bariera perfecta, permitand multor anticorpi si chiar globulelor rosii sa o traverseze. De asemenea, mai trebuie tinut seama de faptul ca oul ar putea fi respins inainte de a fi implementat in peretele uterin si prezenta lui in tuba uterina sau in cavitatea uterina ar fi simtita daca ar manifesta o incompatibilitate antigenica. Ca dovada, oul transplantat in alta parte a organismului decat tuba sau uterul, este respins.

Manifestarile imunologice, care intervin pentru tolerarea embrionului sau fatului, fac parte dintr-un proces biologic complex care se manifesta dintr-un proces biologic complex care se manifesta in mod esential prin supravietuirea speciei. In timpul sarcinii, au loc scaderi ale raspunderilor imunitare, dar acestea nu se fac la intamplare, ci in mod selectiv.

Dupa parerea cercetatorilor, schimbarea imunologica are loc prin aparitia unui factor din serul sanguin, care acopera globulele albe, blocand receptorii. Acest factor este din punct de vedere chimic alcatuit din glicoproteine si ar fi secretat de placenta.

Daca limfocitele nu ataca in general celulele-gazda, sigur ca ambele au molecule de suprafata prin care se resping, aceste molecule fiind specifice sau nespecifice. Toleranta feto-materna s-ar putea explica prin trecerea libera la nivelul placentei, in ambele directii, a acestor molecule cu proprietati de respingere, cele fetale acoperind limfocitele materne, cele materne acoperind limfocitele fetale, acestea fiind probabil mici molecule fara proprietati antigenice.

Prin urmare, moleculele cu proprietati izolante explica pana la ora actuala acceptarea embrionului si a fatului de catre organismul matern, asa cum se intampla in cazul transplantului de rinichi, de cord etc.

Mai putem adauga ca probabil mecanismele imunitare materne pot fi stimulate numai in cazurile in care fatul poseda cromozomi anormali, traducandu-se prin prierderea sarcinii, prin avortul spontan.

In concluzie, mecanismele prin care alogrefa fetoplacentara este protejata necesita studii in continuare, problema nefiind pe deplin lamurita, dar starnind interes pentru perspectivele deosebite pe care le ofera.

Am putea in felul acesta asista cu satisfactie la una dintre marile realizari ale stiintelor biologice in ajutorul omenirii si, mai ales, la o atat de importanta aplicabilitate a embriologiei, o stiinta considerata pana nu demult ca fiind pur descriptiva.