Cicoarea - poveste
Va oferim spre lectura povestea florii de cicoare scrisa de Lia Harsu, dupa o legenda culeasa de G. Dem. Teodorescu.
Cica, dupa cum spune povestea, cicoarea a fost candva o domnita mandra si frumoasa fara pereche pe lume. Si, plimbandu-se ea odata desculta prin roua care se lasase peste florile din gradina, cand credea ca nu-i ochi omenesc s-o vada, numai ce-o vede Sfantul Soare de sus din slava lui.
Cum o vazu soarele, atat i-a fost ca i-a si picat draga. De cum rasarea dimineata, tot la ea cata si din ce-o privea si mai avan s-aprindea pe cer.
Azi asa, maine asa, vazand el ca nu-i chip, chema doi luceferi si-i trimise in petit la domnita.
- Bine ati venit, doi luceferi, dar ce vant v-aduce pe la noi?
- Ia, zisera luceferii, veniram in petit.
- Daca-i asa, apoi poftiti in casa sa opsatati si sa va odihniti, facu domnita auzindu-i.
- B noi n-am venit nici sa ospatam, nici sa odihnim, ca ne-a trimis Sfantul Soare in petit la tine, raspunsera luceferii.
- I-auzi vorba! rase domnita. Multi petitori mi-au venit pana acum, dar au plecat precum au venit, ca nici unul pe plac nu mi-a fost.
- Ei, i-or fi fost ori ba, noua nu ne pasa, ca noua asa ne-a zis Sfantul Soare: „Faceti cum iti stii; dar fara domnita cea mandra indarat sa nu v-ntoarceti ca-i rau de voi.”
Domnita rase a batjocura.
- Hai, domnita, gateste-te de cale, ca tare-i mult pana la Soare, facura luceferii.
- Ba, eu cu voi nu m-oi duce, ca mie nu-mi trebuie Soarele el ii tot calator peste coclauri cat tine ziulica si nici noaptea n-are astampar, ca de nu-i la noi ii aiurea si eu tot singura o sa raman.
Daca vazusera luceferii ca nu-i chip s-o ia, se intoarsera la Soare si-i zisera:
- Maria ta, Soare sfant, veniram tare mahniti, ca domnita cea frumoasa si mandra nu vrea sa-ti fie sotie.
Mult se manie Soarele si unde mi se inflacara odata de mai sa parjoleasca pamantul.
- Lasati-o in pace, doi luceferi, prietenii mei, ca voi gasi eu ac de cojocul ei si o voi face sa ma caute incoto m-oi duce, incotro m-oi intoarce, cat e lumea si pamantul:
„Cand voi rasari,
Ea s-a inveseli
Cand voi asfinti,
Ea s-a ofili;
Cand voi scapata,
Ea s-a aduna.”
Si sfantul Soare prefacu pe domnita cea trufasa intr-o floare de cicoare. De atunci floarea de cicoare e vesela dimineata cand rasare soarele; se ofileste de cum asfinteste el, iar cand scapata de tot, isi inchide floarea pana a doua zi dimineata.
- 13/10/2015 00:46 - Plopul din vale
- 11/10/2015 00:33 - Stanca lui Nicandru
- 10/10/2015 00:18 - Povestea soriceilor albi
- 07/10/2015 00:29 - Legenda lacului Techirghiol
- 05/10/2015 00:16 - Cizmele hotului
- 30/09/2015 00:04 - De ce face albina miere
- 25/09/2015 00:27 - Fiii soarelui
- 22/09/2015 00:20 - Cum a ajuns norulet artist de circ
- 21/09/2015 00:54 - Munca chibzuita si munca proasta
- 11/09/2015 23:40 - Septembrie a sunat clopotelul