Capra prefacuta in varcolac

Va oferim spre lectura un basm indian – “Capra prefacuta in varcolac”.

Iata o poveste cu un brahman si patru oameni sireti.

Sosind vremea ploilor, a sosit si vremea jertfelor aduse zeilor. Si, iaca, a cumparat un brahman o caprita alba, a luat-o pe umeri si a pornit catre un templu departat, in care credinciosii-i imbunau cu jertfe pe zei.

Si, cum mergea el asa catre templu, l-au zarit patru sarantoci flamanzi, sireti nevoie mare. Si si-au zis ei ca n-ar fi rau sa-I ia brahmanului caprita cea alba, s-o vanda si sa se aleaga cu un pranz imbelsugat, in schimbul banilor luati de capra.

Punandu-si deci una ca asta in minte, au laut-o cei patru sireti pe carari cotite, l-au ajuns din urma pe brahman, iar unul dintre ei i-a iesit in intampinare. Daca a ajuns in dreptul brahmanului, cel dintai siret s-a oprit si l-a intrebat:

O, cinstite parinte, incotro cu povara asta?

I-a raspuns brahmanul, maret:

Catre un templu departat, ca s-o inchinat zeilor.

Atunci siretul s-a prefacut mirat si-a strigat:

E cu putinta oare sa jertfesti un caine baltat? Vezi sa nu starnesti impotriva-ti mania zeului!

“E nebun de-a binelea” – si-a zis brahmanul si a grait cu blandete:

Esti bolnav, prietene, si de-aia iei capra asta alba drept un caine baltat. Du-te acasa si cheama vraciul.

Siretul i-a raspuns atunci cu zambetul pe buze:

Eu, domnul meu, am spus ce vad. Du-te, si mila zeului sa-ti ierte faradelegea …

Si, despartindu-se, a apucat fiecare pe un alt drum.

Nici n-a avut brahmanul vreme sa spuna o rugaciune, ca al doilea siret i-a si iesit in intampinare. Iar cad a ajuns in dreptul lui, s-a prefactu inspaimantat si a grait:

O, vai si-amar de tine! Pentru ce duci pe umeri o vitica neagra, moarta? Ai uitat ca zeii ne opresc sa tulburam linistea trupurilor moarte? … Un an intreg va trebui sa te rogi ca sa te cureti de pacatul asta!

De asta data s-a maniat brahmanul si a zis:

Pentru ce, o, prostanacule, numesti vitea neagra, si inca moarta, o capra alba?

Linistit, siretul i-a raspuns:

Nu te mania, preacinstite! Daca vrei sa numesti capra alba o vitica neagra, ma rog, fie. Gandeste-te insa la mania zeului, caruia vrei sa-I jertfesti o vitica moarta …

La asta brahmanul n-a mai raspuns nimic, si, ingandurat, a pornit inainte. Dar cel de-al trilea siret i-a taiat curand drumul. Ridicand mainile la cer, siretul a intrebat:

Ce te-a facut sa-l duci pe umeri pe magarul asta sur?

Auzind una  ca asta, a lasat brahmanul capra la pamant, s-a frecat bine-bine la ochi, apoi si-a luat iarasi povara pe umeri si din nou a pornit inainte, fara a mai scoate o vorba.

Dar cel de-a patrulea siret i-a iesit acum inainte si-a strigat:

Esti oare in toate mintile? CUM SA DUCI LA TEMPLU O STARPITURA DE SACAL ROSCOVAT? OARE NU TE TEMI DE MANIA ZEULUI?

Si, graind asa, s-a ascuns siretul intr-un crang din apropiere.

Dar de asta data brahmanul nu s-a mai putut stapani. A zvarlit capra cat colo si-a strigat:

Asta nu mai e capra, ci varcolac blestemat! Din clipa-n clipa se preface intr-alta dihanie!

Si, lasand capra in mijlocul drumului, cuprins de groaza, brahmanul s-a grabit s-o ia catre casa.

Dar capra n-a ramas multa vreme acolo. Cei patru sireti au vandut-o cat ai bate din palme si, cu banii primiti au mancat si ei, pentru intaia oara dupa cine stie cate zile, pe saturate.