Ca o reverenţă, frunza - Adrian Păunescu
Pregătiri de toamnă şi la mine-n sânge,
şi o greutate simt acum la mers,
cred că-mi face semne frunza ce se frânge,
printr-o reverenţă dinspre univers.
Doamne, vine toamna, parcă-i o dovadă
că-i destulă toamnă s-o aştepte-n noi,
dacă nu le vine ochilor să-şi creadă
că senini din toate sunt numai ei doi.
Ca o reverenţă frunza-n prăbuşire
umerii mi-i umple de un tragic scrum,
triste monumente uită să respire
când se-aude ţipăt de cocor în drum.
Sunt schimbări grozave orşiunde, parcă,
prin tufişe slute - zdrenţe moi de nimb,
cu prilejul vieţii moartea mă încearcă,
toamna-i anotimpul ce devine timp.
De-ntrebări finale, ziua este plină,
toamna arde cuprul în copacii gri,
ca o reverenţă frunza în lumină
caută motivul de a se jerfi.
Articole asemanatoare mai noi:
- 02/12/2011 20:12 - Poezii despre Mos Craciun pentru copiii de la gradinita
- 10/11/2011 17:44 - Poezii pentru copii de Mos Nicolae
- 16/10/2011 22:51 - Versuri despre pasarile calatoare
- 16/10/2011 22:41 - Poezii despre pasarile calatoare pentru copii
- 15/09/2011 13:26 - Toamna George Cosbuc
Articole asemanatoare mai vechi:
- 15/09/2011 13:05 - Amurg de toamna Lucian Blaga
- 11/09/2011 14:47 - Frunza
- 08/09/2011 12:50 - Intr-o toamna Aurora Luchian Vaslui
- 08/09/2011 12:38 - Sfarsit de toamna Vasile Alecsandri
- 02/09/2011 22:52 - Cand toamna Nicolae Labis
