Biserica Bucur

Va oferim spre lectura poezia “Biserica Bucur”.

Bisericuta veche, cu ziduri ferecate,

In dealul ars de doare infipta ca un ciucur,

Ai insotit prin veacuri stravechea-ne cetate

Si tu ai ctitorit-o cu numele lui Bucur.

Semeata-odinioara, priveai maruntul targ

Si garla lenevoasa ce-ti mangaia pridvorul,

Iar clopotele grele le-nvartejai cu sarg

Cand indemnai la lupta ori la alai poporul.

Abia bagata-n seama de rarii trecatori

Te pituli langa case ce te-ntrecura-acum,

Si garla stramutata in late cingatori

Nu-ti mai inmoaie praful batutului tau drum.

Pierduta fara urma in vasta panorama

Ce zilnic se-nnoieste cu murmur de povesti

Ti-a amutit si limba, prea guresa, de-arama,

Si simti povara vremii pe umeri batranesti.

Dar hronicul de fapte ce ti-a aprins mandria

Tu l-ai sculptat in piatra nepieritor si drept

In inimi noi, chemate sa creasca maretia

Orasului pe care l-ai leganat la piept.