Atractiile insulei Galapagos

Una din ciudateniile faunei insulelor Galapagos o reprezinta iguana marina - acest adevarat dragon viu al zilelor noastre, o reptila cu aspect feroce, in realitatea foarte pasnica. Si in cazul acestor vietuitoare se intalnesc varietati diferite de la insula la insula. Foarte interesant si important este faptul ca iguana de Galapagos este singura reprezentanta a genului care se scufunda si inoata in mare. Fapt care a ridicat numeroase intrebari.

Cel mai mult intriga insa faptul ca respectivele animale inoata, in ciuda faptului ca, prin structura lor anatomica, nu sunt destinate scufundarii in apa. De altfel, tocmai acest aspect l-a determinat pe renumitul om de stiinta si navigator Jacques Yves Galapagos sa includa insulele Galapagos in itinerarul marii croaziere intreprinse pe nava «Calaypso» in perioada 1967-1971. Observatiile facute au relevat lucruri de-a dreptul senzationale. Spre exemplu, s-a constatat ca, daca pe uscat inima iguanei are 45-50 de pulsatii pe minut, dupa 15 minute de la scufundarea animalului ritmul batailor s-a incetinit, ajungand la 8-9 pe minut, iar apoi la numai 4-5. In acest moment, iguana si-a intrerupt circulatia sanguina in corp, sangele circuland numai intre inima si creier, singurul organ care trebuie irigat pentru ca ea sa ramana in viata. La trei minute dupa ce brusc inima s-a oprit, Cousteau a intrerupt experienta, iguana fiind readusa la suprafata de un scufundator care insotea animalul. Lasata pe o stanca, ea si-a revenit, recuperand oxigenul si restabilindu-si temperatura corpului. Aceasta reprezinta cea mai buna dovada a faptului ca iguana poate sa-si rareasca « voluntar» bataile inimii, o anumita perioada de timp, fara ca, din aceasta cauza, creierul sa sufere.

Cand se vorbeste despre fauna aparte de pe Insulele Galapagos, de regula se amintesc broastele testoase si iguanele, dar, de fapt, si pasarile de acolo se inscriu in aceasta categorie: vreo 70 de specii, intre care comorani fara aripi, flamingi, pelicani, egrete, soimi, porumbei salbatici, fregate, petreli, albatrosi, pescarusi, etc. Una dintre aceste pasari - despre cinteza este vorba - a evoluat in nu mai putin de 13 specii, care se diferentiaza mai ales prin forma si marimea ciocului. Diferentierea este datorata tipului de hrana. Cele care se hranesc cu seminte tari au ciocul puternic si gros, in timp ce acelea care au drept principala hrana insectele prezinta un cioc efilat, iar cele care ciugulesc fructe il au lung. Exista chiar si o cinteza-vampir - care suge sange! -, avand ciocul foarte lung si ascutit.

Arhipelagul Galapagos, pus sub ocrotire din 1934, ca rezervatie naturala, este declarat in anul 1959 – la exact o suta de ani de la aparitia lucrarii «Originea speciilor» a lui Darwin – Parc National, iar ulterior a fost inclus in patrimoniul natural si cultural universal.