Altfel despre testamente

Testamentul, ne spune Dictionarul de drept civil, este un “act juridic unilateral, gratuit, personal, solemn pentru cauza de moarte si esentialmente revocabil, prin care o persoana numita testator (sau dispunator) dispune de avutul sau – ori o parte a acestuia – pentru timpul cand nu va mai fi in viata si (sau) prin care isi exprima ultima vointa cu privire la anumite chestiuni legate de persoana ori averea sa, ori de alte persoane”.

Dupa aceasta definitie, vom renunta la tonul didactic pentru a va delecta (speram …) cu cateva curiozitati legate de testament.

Primul testament gasit si, deci, cunoscut, este cel al egipteanului Uah, datand din anul 2.548 i.Hr.

Americanul Thomas Jarman, considerat in intreaga lume drept cel mai mare specialist in testamente, a murit fara sa-si exprime ultima vointa!

Celebrul pictor Picasso a refuzat cu incapatanare sa-si redacteze testamentul. Unul dintre avocatii sai da si explicatia: “De nenumarate ori mi-a spus ca acest refuz este datorat superstitiei, un mod de a indeparta moartea”. Lipsa actului cu prevederi clare a declansat una dintre cele mai spectaculoase actiuni juridice de partaj intre cei patru copii si cele trei sotii ale defunctului, actiune care a durat aproape 7 ani! Mostenitorii au avut pentru ce lupta: la moartea sa, survenita la 8 aprilie 1973 (la 92 de ani), celebrul artist lasa o avere fabuloasa, cum cu indreptatire s-a exprimat cineva. Judecati si dumneavoastra: 1.876 picturi, 1.178 desene, 1.805 gravuri, 1.355 sculpturi, 2.880 obiecte de ceramica si tapiserii, covoare, carti de arta, obiecte apartinand artei negre si precolumbiene, totul fiind evaluat, la acea data (precizarea este necesara, pentru ca valoarea unui “Picasso” creste continuu), la spectaculoasa suma de 1.251.673.200 franci. Si asta nu era totul, la masa succesorala adaugandu-se vila California, de la Cannes, Castelul Boisgelup, in departamentul Oise, si Castelul Vauvenargues, cu 1.000 ha teren, unde se afla si mormantul artistului.

Cel mai amuzant testament a apartinut unui poet german, care si-a lasat intreaga avere sotiei sale, cu conditia ca aceasta sa se recasatoreasca imediat. “Astfel – scria testatorul in “expunerea de motive” – sunt convins ca macar un singur om imi va plange disparitia!”.

Un bogatas american a facut senzatie, inscriind in testament legate pentru toti dusmanii sai, cu obligatia ca respectivii beneficiari sa participe la masa de comemorare pe acoperisul casei defunctului. Oarecum surprinsi, dar incantati de sumele primite, mostenitorii au indeplinit ultima vointa a celui disparut, insa odata ajunsi pe acoperis au cazut cu totii, accidentul soldandu-se cu morti si raniti. Testatorul taiase cu fierastraul grinzile care sustineau acoperisul … Lugubra razbunare!

Testamanentul cel mai cunoscut este, fara indoiala, cel al suedezului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei constituind cea mai mare parte a averii sale (32,5 milioane coroane suedeze la valoarea de la sfarsitul secolului trecut) fondul pentru decernarea premiilor Nobel. Investiti in actiuni sigure si in bonuri de tezaur, banii n-au incetat sa se inmulteasca, un singur premiu ridicandu-se in prezent la peste 200.000 dolari. Practic, averea lasata de Nobel a ramas, dupa aproximativ 100 de ani, intacta, cu toate ca au fost acordate in jur de 600 de premii, iar fundatia Nobel, care poseda un imobil de sase etaje in centrul Stockholm-ului, cu functionarii aferenti, cheltuieste si ea in fiecare an sume importante. Cum va puteti da seama, neobisnuitul testament al suedezului a nascut contestatii acerbe, rudele (cu numai un milion de coroane de impartit) impiedicand o vreme decernarea premiilor.

Valva a mai facut si testamentul “regelui rock and roll-ului”, Elvis Presley, care i-a lasat fiicei sale Lisa-Marie 50 milioane doari, cu doua conditii: va intra in posesia averii la varsta de 25 de ani si numai daca nu va fi casatorita. Prevederi intelepte, intrucat o apara pe fiica sa de vanatorii de avere si, mai ales ii dadea timp sa se retraga din secta din care facea parte “Biserica scientologica”. Regula de baza a acestei secte este ca adeptii sa-si doneze intreaga avere organizatiei.