Tusea convulsiva sau tusea magareasca
Ce este tusea convulsiva?
Tusea convulsiva este o boala acuta a cailor respiratorii, foarte contagioasa, cauzata de Bordetella pertussis, caracterizata prin accese paroxistice de tuse spastica. Afectiunea este denumita popular „tuse magareasca” datorita inspirului suierator de la sfarsitul accesului de tuse in stadiul paroxistic al bolii, zgomot care a fost asemanat cu zgomotele emise de magar.
Fiind foarte contagioasa, boala poate fi receptata si de un sugar care are doar cateva zile, deoarece imunitatea de la mama nu se transmite. Este o boala grava, in special pentru copiii care au varsta mai mica de 1 an, datorita complicatiilor respiratorii.
Netratata, boala poate dura chiar si 2 luni si duce la complicatii ca: pneumonie, encefalita, emfizem si sechele respiratorii. Tusea convulsiva este o boala anergizanta, ceea ce face posibila redesteptarea unei tuberculoze latente.
Transmiterea tusei convulsive
Boala se transmite foarte usor de la persoana la persoana, prin picaturi pulverizate in aer in timpul acceselor de tuse sau prin stranut. Contagiozitatea incepe la 7 zile dupa expunere si sfarseste la 3 saptamani de la debutul tusei. Majoritatea persoanelor expuse microbului contracteaza boala.
Perioada de incubatie
Perioada de incubatie este in medie de 7-14 zile (maximum 21 de zile).
Simptomele si evolutia tusei convulsive
Tusea convulsiva evolueaza in trei stadii. Initial, copilul pare a avea o simpla raceala, cu rinoree (ii curge nasul), lacrimare, stranut, febra si tuse usoara. Tusea progreseaza, stadiul al doilea fiind caracterizat de accese de tuse paroxistica, care se termina cu o inspiratie prelungita, zgomotoasa. Datorita lipsei de oxigen bolnavul devine cianotic. Acest stadiu poate dura 1-6 saptamani, dar se poate prelungi pana la 10 saptamani. La sugar inspiratia zgomotoasa poate lipsi, fiind inlocuita de apnee prelungita, in cursul careia pot surveni convulsii. Al treilea stadiu este cel de convalescenta.
Perioada de debut dureaza 1-2 saptamani si reprezinta perioada cu contagiozitatea cea mai mare. Se manifesta prin rinoree, tuse uscata, frecventa, rezistenta la medicatie. Febra poate lipsi sau este moderata, starea generala este buna.
Perioada de stare (convulsiva) dureaza 2-4 saptamani. Se caracterizeaza prin tuse spastica, in accese paroxistice, cianozante, emetizante si predominant nocturne.
Accesul de tuse prezinta 2 stadii:
§ aura: se poate evidentia doar la copiii mai mari si este reprezentata de presimtirea de catre copil a declansarii accesului; acesta devine nelinistit, anxios si isi intrerupe jocul; inaintea accesului propriu-zis apare un inspir brusc, adanc, suspinat;
§ accesul de tuse propriu-zis este format din mai multe (5-10) contractii musculare expiratorii explozive, scurte, urmate de o pauza prelungita in expir fortat, cand faciesul devine congestionat sau chiar cianotic. Dupa aceasta, se produce un inspir adanc, prelungit, zgomotos, cunoscut ca "repriza" si comparat cu zbieratul magarului (tuse magareasca) sau cu cantatul cocosului. La sugar, acest inspir zgomotos poate lipsi, fiind inlocuit de apnee prelungita (greutate in respiratie) in cursul careia pot surveni convulsii (tuse convulsiva).
Aceste elemente (secusele expiratorii, pauze in expir fortat, reprize) se repeta de mai multe ori in timpul unui acces. La sfarsitul accesului, bolnavul expectoreaza, expectoratia fiind filanta, vascoasa, greu de eliminat, asemanatoare albusului de ou. De mentionat ca sugarul prezinta expectoratie in cursul tusei convulsive, spre deosebire de alte afectiuni respiratorii in care tusea nu este urmata de expectoratie.
Frecvent, accesele de tuse se finalizeaza cu varsaturi, daca acestea sunt repetate, pot determina deshidratarea si denutritia bolnavului.
In cursul accesului de tuse, faciesul este congestionat (chiar cianotic in accesele prelungite), ochii lacrimeaza si uneori prezinta microhemoragii, salivatia este abundenta.
Intre accesele de tuse starea generala a bolnavului este buna, bolnavul este afebril, vioi, apetent.
In cursul perioadei de stare a tusei convulsive ca urmare a efortului repetat de tuse pot sa apara: epistaxis (hemoragie nazala), prolaps de mucoasa anala (deplasare anormala in jos a unui organ anatomic sau a unei parti de organ), hernii, pneumotorax (patrunderea aerului in cavitatea preurala) etc.
Numarul de accese de tuse in 24 de ore variaza de la 4 - 8 (in formele usoare) pana la 30 (in formele severe). Accesele se declanseaza, fie spontan, fie la stimuli durerosi sau la apasarea pe peretele faringian posterior sau pe cartilajele laringiene.
Convalescenta se caracterizeaza prin scurtarea si rarirea acceselor de tuse, disparitia varsaturilor. De mentionat ca in convalescenta si inca aproximativ 6 luni de la debutul tusei convulsive, orice intercurenta respiratorie poate redestepta tusea spastica, in accese, asemanatoare cu cea din perioada de stare a tusei convulsive. In absenta tratamentului adecvat si in urma formelor severe, prelungite, copiii pot prezenta sechele: bronsiectazii, emfizem pulmonar, astm bronsic.
Complicatiile tusei convulsive
Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente: asfixia (mai ales la copii mici), complicatii pulmonare (pneumonia). Complicatiile nervoase pot cauza paralizie, intarziere mentala. Frecvent poate apare otita.
Tratarea tusei convulsive
Tusea convulsiva este o boala cu declarare obligatorie. Izolarea la domiciliu se impune timp de 30 de zile de la inceputul chintelor sau 5-6 saptamani daca a fost surprinsa din faza de invazie. Orice persoana sanatoasa care intra in contact cu bolnavul va primi tratament cu antibiotice, tratament care sa ajute la prevenirea bolii.
Tratamentul se face cu antibiotice si cu medicamente linistitoare ale tusei. Doar medicul va prescrie tratamentul adecvat, in functie de varsta bolnavului si severitatea bolii. Antibioticele care se folosesc in tratamentul tusei convulsive sunt eritromicina si ampicilina. Ampicilina este cel mai bine tolerata de sugari, dar este mai putin eficace decat eritromicina sau rovamicina, care se folosesc, de preferinta, in ultimul timp. Durata tratamentului este de minim 8 zile. Medicamentele pentru tuse care sunt pe piata la ora actuala, nu prea au efect in cazul acestei maladi. Spitalizarea este recomandata mai ales in cazul copiilor mici, cu forma grava de boala.
Dieta si regimul alimentar
Se recomanda o alimentatie bogata repartizata in mai multe mese (cu repetarea alimentatiei dupa varsaturi pentru a evita deshidratarea si denutritia copiilor). Alimentatia va fi formata mai mult din lichide, dar cu valoare nutritiva corespunzatoare.
Prevenirea tusei convulsive
Modul cel mai mult eficace de a preveni tusea convulsiva este vaccinarea antipertussis. In majoritatea tarilor lumii vaccinul antipertussis se administreaza concomitent cu vaccinul antidifteric si antitetanic (DTP).
La noi in tara, vaccinarea antipertussis se face cu vaccin asociat (Di-Te-Per - Difteric-Tetanic-Pertusis). Rareori se intalnesc incidente si accidente dupa vaccinare. La copiii la care dupa prima sau a doua vaccinare cu Di-Te-Per a aparut un simptom neurologic, se va face in viitor bivaccin (Di-Te). De altfel, este recomandabil ca la copiii care au "suferit" la nastere (scorul Apgar mic) sa se faca vaccin fara fractiunea Pertusis (Per).
Vaccinarea antipertussis se recomanda a se administra la varsta de 2 luni, cu rapel la 4-6-12 si 30-35 luni.
Surse si adrese web utile:
http://www.medfam.ro/books/infectioase/tusea%20convulsiva.htm
Articole asemanatoare mai noi:
- 11/08/2014 01:23 - Rubeola rujeola oreionul boli infectioase
- 12/10/2011 19:41 - Poliomielita sau paralizia infantila
Articole asemanatoare mai vechi:
- 11/10/2011 14:50 - Difteria
- 03/10/2011 16:24 - Scarlatina
- 03/10/2011 01:01 - Varicela sau varsatul de vant
- 02/10/2011 13:51 - Rujeola sau pojarul
- 29/09/2011 16:34 - Rubeola pojarelul sau pojarul german
