Univers de copil

A+ R A-


Suceava - vechea capitala a Moldovei

suceava vechea capitala a moldoveiOrasul Suceava este asezat pe o colina, care se ridica peste malul drept al raului Suceava. Cand se apropie cineva de oras dinspre rasarit, miazanoapte sau miazazi, localitatea infatiseaza ochiului o priveliste furmoasa, cu multe turle de biserici vechi si marete, cu ruintele vestitei cetati a voievozilor Moldovei la rasarit, cu Zamca la apus si cu casele pierdute printre gradinile cu pomi roditori.

Fara indoiala, orasul si-a dat numele de la apa Sucevei.

Pe vremea descalecatului lui Bogdan, Suceava a fost un targusor mic, cunoscut foarte mult negutatorilor, care treceau pe aici din Polonia spre Tarigrad (Constantinopol).

Suceava, pentru intaia oara – pe la 1388, a fost ca resedinta a Voievodului Petru I Musat, fiul lui Costea Musat, strabunul falnicii case domnitoare a Musatestilor.

De la Petru Musat inainte, Suceava a ramas neintrerupt capitala Moldovei pana la 1564.

Dintre voievozii cei mai insemnati, aici si-au avut scaunul domnesc: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Stefanita Viforul si Petru Bares fiul lui Stefan cel Mare si Alexandru Lapusneanul care a stramutat scaunul domnesc la Iasi.

In timpul acestor voievozi, Suceava a crescut mereu, devenind oras mare, puternic si infloritor. Cu alte cuvinte, dintr-un targusor mic, s-a facut cu vremea o capitala mare. dintr-o trecatoare de marfuri si de negustori, Suceava a ajuns sa fie un centru pentru intreg comertul oriental. Aici se afla vama principala a Moldovei si depozite mari de diferite marfuri aduse din tari straine. Tase mari de piatra cu doua randuri erau pe atunci in Suceava si in ele locuiau acei negustori care, calatorind prin multe tari, aduceau aici multe bogatii.

Curtea domneasca era asezata chiar in centurl orasului, in fata bisericii Sf. Dumitru.

Stramutandu-se scaunul domnesc de aici la Iasi, orasul Suceava a inceput sa decada si in starea aceasta de decadenta l-au gasit si zilele mari de acum. Incetul cu incetul au pierit din oras bogatii negustori moldoveni si armeni si, odata cu ei, a pierit si imbelsugarea in care au trait stramosii nostri veacuri intregi. Si daca strada principala a orasului – acum Calea Unirii – e plina si azi de pravalii, acestra numai ele moldovenilor nu sunt.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

24 ianuarie 1859 Unirea Princi…

24 ianuarie 1859 Unirea Principatelor pagini de istorie

24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor - pagini de istorie Ziua de 24 ianuarie este una din datele marete ale istoriei noastre: cea mai importanta fiindca in anul 1859,...

De ziua lui

De ziua lui

De ziua lui Va oferim spre lectura versurile “De ziua lui”. Acestea apartin Mariei Banus. A mai crescut Noru c-un an, Dar tot asa de...

Podul de la Cernavoda

Podul de la Cernavoda

Podul de la Cernavoda Pe masura ce te apropii de Cernavoda observa ca se inalta alb, stralucitor, in bataia lunii, podul! In linistea noptii, sub cerul limpede si...

Daruri poezie

Daruri poezie

Daruri - poezie   Va oferim spre lectura poezia “Daruri” scrisa de Ioana Dana Nicolae.   Cum vii, iarna, Ca naluca si ne acoperi Uluca! Un namete ai pus pe era, De-a intrat Ca-ntr-o saltea, I-a ramas doar tivul, In forme...

Ghicitori despre ghiocei

Ghicitori despre ghiocei

Ghicitori despre ghiocei   Eu alung iarna din ţară, Şi-aduc dulcea primăvară, Sunt micuţ şi frumuşel, Şi mă cheamă ... Ghiocel