Univers de copil

A+ R A-


Suceava - vechea capitala a Moldovei

suceava vechea capitala a moldoveiOrasul Suceava este asezat pe o colina, care se ridica peste malul drept al raului Suceava. Cand se apropie cineva de oras dinspre rasarit, miazanoapte sau miazazi, localitatea infatiseaza ochiului o priveliste furmoasa, cu multe turle de biserici vechi si marete, cu ruintele vestitei cetati a voievozilor Moldovei la rasarit, cu Zamca la apus si cu casele pierdute printre gradinile cu pomi roditori.

Fara indoiala, orasul si-a dat numele de la apa Sucevei.

Pe vremea descalecatului lui Bogdan, Suceava a fost un targusor mic, cunoscut foarte mult negutatorilor, care treceau pe aici din Polonia spre Tarigrad (Constantinopol).

Suceava, pentru intaia oara – pe la 1388, a fost ca resedinta a Voievodului Petru I Musat, fiul lui Costea Musat, strabunul falnicii case domnitoare a Musatestilor.

De la Petru Musat inainte, Suceava a ramas neintrerupt capitala Moldovei pana la 1564.

Dintre voievozii cei mai insemnati, aici si-au avut scaunul domnesc: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Stefanita Viforul si Petru Bares fiul lui Stefan cel Mare si Alexandru Lapusneanul care a stramutat scaunul domnesc la Iasi.

In timpul acestor voievozi, Suceava a crescut mereu, devenind oras mare, puternic si infloritor. Cu alte cuvinte, dintr-un targusor mic, s-a facut cu vremea o capitala mare. dintr-o trecatoare de marfuri si de negustori, Suceava a ajuns sa fie un centru pentru intreg comertul oriental. Aici se afla vama principala a Moldovei si depozite mari de diferite marfuri aduse din tari straine. Tase mari de piatra cu doua randuri erau pe atunci in Suceava si in ele locuiau acei negustori care, calatorind prin multe tari, aduceau aici multe bogatii.

Curtea domneasca era asezata chiar in centurl orasului, in fata bisericii Sf. Dumitru.

Stramutandu-se scaunul domnesc de aici la Iasi, orasul Suceava a inceput sa decada si in starea aceasta de decadenta l-au gasit si zilele mari de acum. Incetul cu incetul au pierit din oras bogatii negustori moldoveni si armeni si, odata cu ei, a pierit si imbelsugarea in care au trait stramosii nostri veacuri intregi. Si daca strada principala a orasului – acum Calea Unirii – e plina si azi de pravalii, acestra numai ele moldovenilor nu sunt.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Albina si paianjenul

Albina si paianjenul

Albina si paianjenul Va oferim spre lectura povestirea “Albina si paianjenul” culeasa de George Cosbuc. Era odata o femeie care avea doi copii: un baiat si o fata. Copiii...

Felicitari vintage cu trandafi…

Felicitari vintage cu trandafiri

Felicitari vintage cu trandafiri   Trandafirul mai este denumit si “regele florilor”. Cu multitudinea de culori, forme minunate si miros imbietor este preferatul indragostitilor. O legenda spune ca trandafirii impodobesc gradina Edenului....

Sa invatam sa desenam un pesti…

Sa invatam sa desenam un pestisor

Să învăţăm să desenăm un peştişor   Învaţă, alături de noi, cum să desenezi un peştişor, urmărind poezia de mai jos. E uşor de făcut, iar apoi poţi să îl colorezi.  

Hansel si Gretel de Fratii Gri…

Hansel si Gretel de Fratii Grimm

Hansel şi Gretel de Fraţii Grimm     A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaş şi omul ăsta îşi avea căscioara la marginea unui codru nesfârşit, unde-şi ducea viaţa...

Margaritarele sau perlele japo…

Margaritarele sau perlele japoneze

Margaritarele sau perlele japoneze Intre lucrurile pretioase sunt si boabele de margaritar sau perlele, pe care le avem de la un soi de scoici numite “stridii”. In Japonia, a...