Univers de copil

A+ R A-


Suceava - vechea capitala a Moldovei

suceava vechea capitala a moldoveiOrasul Suceava este asezat pe o colina, care se ridica peste malul drept al raului Suceava. Cand se apropie cineva de oras dinspre rasarit, miazanoapte sau miazazi, localitatea infatiseaza ochiului o priveliste furmoasa, cu multe turle de biserici vechi si marete, cu ruintele vestitei cetati a voievozilor Moldovei la rasarit, cu Zamca la apus si cu casele pierdute printre gradinile cu pomi roditori.

Fara indoiala, orasul si-a dat numele de la apa Sucevei.

Pe vremea descalecatului lui Bogdan, Suceava a fost un targusor mic, cunoscut foarte mult negutatorilor, care treceau pe aici din Polonia spre Tarigrad (Constantinopol).

Suceava, pentru intaia oara – pe la 1388, a fost ca resedinta a Voievodului Petru I Musat, fiul lui Costea Musat, strabunul falnicii case domnitoare a Musatestilor.

De la Petru Musat inainte, Suceava a ramas neintrerupt capitala Moldovei pana la 1564.

Dintre voievozii cei mai insemnati, aici si-au avut scaunul domnesc: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Stefanita Viforul si Petru Bares fiul lui Stefan cel Mare si Alexandru Lapusneanul care a stramutat scaunul domnesc la Iasi.

In timpul acestor voievozi, Suceava a crescut mereu, devenind oras mare, puternic si infloritor. Cu alte cuvinte, dintr-un targusor mic, s-a facut cu vremea o capitala mare. dintr-o trecatoare de marfuri si de negustori, Suceava a ajuns sa fie un centru pentru intreg comertul oriental. Aici se afla vama principala a Moldovei si depozite mari de diferite marfuri aduse din tari straine. Tase mari de piatra cu doua randuri erau pe atunci in Suceava si in ele locuiau acei negustori care, calatorind prin multe tari, aduceau aici multe bogatii.

Curtea domneasca era asezata chiar in centurl orasului, in fata bisericii Sf. Dumitru.

Stramutandu-se scaunul domnesc de aici la Iasi, orasul Suceava a inceput sa decada si in starea aceasta de decadenta l-au gasit si zilele mari de acum. Incetul cu incetul au pierit din oras bogatii negustori moldoveni si armeni si, odata cu ei, a pierit si imbelsugarea in care au trait stramosii nostri veacuri intregi. Si daca strada principala a orasului – acum Calea Unirii – e plina si azi de pravalii, acestra numai ele moldovenilor nu sunt.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Vestitorii primaverii de Georg…

Vestitorii primaverii de George Cosbuc

Vestitorii primăverii de George Coşbuc   Vezi poezia “Vestitorii primăverii” de George Coşbuc.   Dintr-alte ţări, de soare pline,Pe unde-aţi fost şi voi străine,Veniţi, dragi păsări, înapoi -Veniţi cu bine!De frunze şi de cântec...

Bunicul de Barbu Stefanescu De…

Bunicul de Barbu Stefanescu Delavrancea

Bunicul de Barbu Ştefănescu Delavrancea   Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită...

Vreau dorinta autonomia si nev…

Vreau dorinta autonomia si nevoia de afirmare la copii

Vreau ... dorinta, autonomia si nevoia de afirmare la copii Pe parcurs ce copilul creste prin actiunile sale incearca sa obtina din ce in ce mai mult autonomie, independenta (revine ca...

Premiere romanesti intre anii …

Premiere romanesti intre anii 1700 1990

Premiere romanesti intre anii 1700 - 1990   Premiere romanesti de-a lungul anilor 1700 – 1990.   1708 Spatarul Mihai Cantacuzino intemeiaza pe langa manastirea Coltei din Bucuresti prima institutie spitaliceasca din Tara Romaneasca.   1749-1815 Ioan Piauriu-Molnar, carturar erudit...

Valentines day Ziua Indragosti…

Valentines day Ziua Indragostitilor felicitari animate

Valentines day - Ziua Indragostitilor - felicitari animate Inima mea este mai fericita, pluteste in nori si se alinta in vant. Alaturi de tine viata mea este mai frumoasa. De Valentine’s Day –...