Univers de copil

A+ R A-


Sistemul nervos

sistemul nervosCand ne inteapa cineva la un deget, fara sa-1 vedem, stim ca ceva atinge corpul nostru, simtim o durere si voim sa indepartam partea intepata, facand o miscare potrivita. Cunostinta, simtirea si vointa se nasc in sufletul nostru. Cum se nasc, nu stim, dar stim de ce organe avem nevoie, ca sa cunoastem, sa simtim si sa dorim. Aceste organe sunt nervii, maduva spinarii si creierul, care toate la un loc alcatuiesc sistemul nervos.

Creierul umple aproape toata tidva capului sau craniul. El e format dintr-o materie moale, alba inauntru si cenusie pe dinafara. Aceasta materie se numeste materie nervoasa, fiindca din ea e alcatuit intreg sistemul nervos.

Creierul mare e partea cea mai mare si mai insemnata din sistemul nervos. Pe dinafara, creierul are o multime de incretituri, numite circumvolutiuni. Acestea sunt facute din materie cenusie; in ele se termina nervii prin care primim stiri de la lumea din afara si tot de aici pleaca nervii prin care trimitem muschilor ordine de miscari. Cand o parte a creierului mare e bolnava, se nasc tulburari in sufletul omului: nu vede sau nu aude, nu poate voi, nu poate vorbi, se tampeste si uneori chiar moare.

Creierul mic e asezat in partea dinauntru a craniului, sub creierul mare. El regleaza miscarile. Daca ii scoatem unui animal creierul mic, animalul umbla impleticindu-se.

Din creier se prelungeste maduva spinarii, asezata in canalul sirei spinarii.

Din creier si din maduva spinarii pleaca o multime de firisoare alburii, numite nervi. Acestia se ramuresc si se raspandesc in toate partile corpului, intocmai ca si vasele capilare. Unii nervi se duc la muschi si rostul lor e sa duca acestora porunca de miscare, voita de sufletul nostru. Acestia se numesc nervi de miscare.

Alti nervi ne aduc stiri felurite despre cele ce se petrec in afara de noi sau chiar in corpul nostru. Acestia se numesc nervi de simtire. Nervii de simtire sunt nervii care ne dau de stiri despre sunete (nervii auzului), nervii care ne dau stirea despre culoarea si forma obiectelor (nervii vazului), nervii mirosului, ai gustului, ai pipaitului si altii.

Cum vedem, sistemul nervos e partea cea mai insemnata din corp; el tine sub stapanirea sa activitatea tuturor organelor corpului. Fiindca e mereu in lucrare, se oboseste usor, mai ales creierul, de aceea are nevoie de odihna. Cea mai buna odihna a sistemului nervos este somnul.

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Sonet I Afara-i toamna de Miha…

Sonet I Afara-i toamna de Mihai Eminescu

Sonet I Afară-i toamnă de Mihai Eminescu   Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată,Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri,Şi tu citeşti scrisori din roase plicuriŞi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.  

Planse de colorat cu flori

Planse de colorat cu flori

Planse de colorat cu flori   “Daca am putea vedea in mod clar miracolul unei flori, intreaga noastra viata s-ar schimba din temelii.” Buddha  

Sensibilitatea dolorica ce ref…

Sensibilitatea dolorica ce reflecta durerea

Sensibilitatea dolorica - ce reflecta durerea Experienta umana universala, durerea imbraca forme greu de exprimat in cuvinte. La nivelul limbajului nu avem capacitatea de a determina obiectiv intensitatea si durata senzatiilor...

1 Iunie in versuri

1 Iunie in versuri

1 Iunie în versuri   Vezi versuri de 1 Iunie. Alege poezia preferată pe care să o înveţi alături de copilul tău pentru sărbătoarea de 1 iunie - Ziua Copilului.   1 Iunie -...

Buna dimineata la Mos Ajun

Buna dimineata la Mos AjunAfla versuri colinde – Buna dimineata la Mos Ajun.   Buna dimineata la Mos Ajun,Ne dati ori nu ne dati?Ne dati ori nu ne dati?Ne dati, ne dati?