Univers de copil

A+ R A-


Sistemul nervos

sistemul nervosCand ne inteapa cineva la un deget, fara sa-1 vedem, stim ca ceva atinge corpul nostru, simtim o durere si voim sa indepartam partea intepata, facand o miscare potrivita. Cunostinta, simtirea si vointa se nasc in sufletul nostru. Cum se nasc, nu stim, dar stim de ce organe avem nevoie, ca sa cunoastem, sa simtim si sa dorim. Aceste organe sunt nervii, maduva spinarii si creierul, care toate la un loc alcatuiesc sistemul nervos.

Creierul umple aproape toata tidva capului sau craniul. El e format dintr-o materie moale, alba inauntru si cenusie pe dinafara. Aceasta materie se numeste materie nervoasa, fiindca din ea e alcatuit intreg sistemul nervos.

Creierul mare e partea cea mai mare si mai insemnata din sistemul nervos. Pe dinafara, creierul are o multime de incretituri, numite circumvolutiuni. Acestea sunt facute din materie cenusie; in ele se termina nervii prin care primim stiri de la lumea din afara si tot de aici pleaca nervii prin care trimitem muschilor ordine de miscari. Cand o parte a creierului mare e bolnava, se nasc tulburari in sufletul omului: nu vede sau nu aude, nu poate voi, nu poate vorbi, se tampeste si uneori chiar moare.

Creierul mic e asezat in partea dinauntru a craniului, sub creierul mare. El regleaza miscarile. Daca ii scoatem unui animal creierul mic, animalul umbla impleticindu-se.

Din creier se prelungeste maduva spinarii, asezata in canalul sirei spinarii.

Din creier si din maduva spinarii pleaca o multime de firisoare alburii, numite nervi. Acestia se ramuresc si se raspandesc in toate partile corpului, intocmai ca si vasele capilare. Unii nervi se duc la muschi si rostul lor e sa duca acestora porunca de miscare, voita de sufletul nostru. Acestia se numesc nervi de miscare.

Alti nervi ne aduc stiri felurite despre cele ce se petrec in afara de noi sau chiar in corpul nostru. Acestia se numesc nervi de simtire. Nervii de simtire sunt nervii care ne dau de stiri despre sunete (nervii auzului), nervii care ne dau stirea despre culoarea si forma obiectelor (nervii vazului), nervii mirosului, ai gustului, ai pipaitului si altii.

Cum vedem, sistemul nervos e partea cea mai insemnata din corp; el tine sub stapanirea sa activitatea tuturor organelor corpului. Fiindca e mereu in lucrare, se oboseste usor, mai ales creierul, de aceea are nevoie de odihna. Cea mai buna odihna a sistemului nervos este somnul.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Scufita Rosie de Fratii Grimm

Scufita Rosie de Fratii Grimm

Scufiţa Roşie de Fraţii Grimm          A fost odată o fetiţă zglobie şi drăgălaşă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era ea bunicii, care...

Cum au fost domesticite animal…

Cum au fost domesticite animalele de Eugen Jianu

Cum au fost domesticite animalele de Eugen Jianu Toate animalele care traiesc azi pe langa casa omului au capatat denumirea de animale domestice. Cu multi ani in urma, ele traiau in...

Reguli speciale de procedura r…

Reguli speciale de procedura raspunderi si sanctiuni legea nr 272 din 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului CAPITOLUL XI - Reguli speciale de procedura      Art. 124. - (1) Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de...

Neamul romanesc si cele trei e…

Neamul romanesc si cele trei etape de unitate romaneasca

Neamul romanesc si cele trei etape de unitate romaneasca Neamul romanesc de pretutindeni a avut in decursul istoriei lui framantate afirmate trei mari sarbatori ale unitatii sufletesti si nationale. Din samanta...

Legenda florii de liliac

Legenda florii de liliac

Legenda florii de liliac Mitologia greaca ne poveste ca zeul padurilor si campiilor, tanarul Pan, a intalnit-o intr-o dimineata pe frumoasa nimfa Syringa. Acesta a ramas fascinat de gratia nimfei. Insa,...