Univers de copil

A+ R A-


Sistemul nervos

sistemul nervosCand ne inteapa cineva la un deget, fara sa-1 vedem, stim ca ceva atinge corpul nostru, simtim o durere si voim sa indepartam partea intepata, facand o miscare potrivita. Cunostinta, simtirea si vointa se nasc in sufletul nostru. Cum se nasc, nu stim, dar stim de ce organe avem nevoie, ca sa cunoastem, sa simtim si sa dorim. Aceste organe sunt nervii, maduva spinarii si creierul, care toate la un loc alcatuiesc sistemul nervos.

Creierul umple aproape toata tidva capului sau craniul. El e format dintr-o materie moale, alba inauntru si cenusie pe dinafara. Aceasta materie se numeste materie nervoasa, fiindca din ea e alcatuit intreg sistemul nervos.

Creierul mare e partea cea mai mare si mai insemnata din sistemul nervos. Pe dinafara, creierul are o multime de incretituri, numite circumvolutiuni. Acestea sunt facute din materie cenusie; in ele se termina nervii prin care primim stiri de la lumea din afara si tot de aici pleaca nervii prin care trimitem muschilor ordine de miscari. Cand o parte a creierului mare e bolnava, se nasc tulburari in sufletul omului: nu vede sau nu aude, nu poate voi, nu poate vorbi, se tampeste si uneori chiar moare.

Creierul mic e asezat in partea dinauntru a craniului, sub creierul mare. El regleaza miscarile. Daca ii scoatem unui animal creierul mic, animalul umbla impleticindu-se.

Din creier se prelungeste maduva spinarii, asezata in canalul sirei spinarii.

Din creier si din maduva spinarii pleaca o multime de firisoare alburii, numite nervi. Acestia se ramuresc si se raspandesc in toate partile corpului, intocmai ca si vasele capilare. Unii nervi se duc la muschi si rostul lor e sa duca acestora porunca de miscare, voita de sufletul nostru. Acestia se numesc nervi de miscare.

Alti nervi ne aduc stiri felurite despre cele ce se petrec in afara de noi sau chiar in corpul nostru. Acestia se numesc nervi de simtire. Nervii de simtire sunt nervii care ne dau de stiri despre sunete (nervii auzului), nervii care ne dau stirea despre culoarea si forma obiectelor (nervii vazului), nervii mirosului, ai gustului, ai pipaitului si altii.

Cum vedem, sistemul nervos e partea cea mai insemnata din corp; el tine sub stapanirea sa activitatea tuturor organelor corpului. Fiindca e mereu in lucrare, se oboseste usor, mai ales creierul, de aceea are nevoie de odihna. Cea mai buna odihna a sistemului nervos este somnul.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

De ce minte copilul

De ce minte copilul

De ce minte copilul Adesea copilul este adus la medic pentru ca minte. Din acest punct de vedere exista o toleranta diferita de la parinte la parinte. In timp ce unii...

Frunza

Frunza

Frunza (după povestirea cu acelaşi nume, de Emil Gârleanu) Plesni mugurele, frunzaSe trezi un pic boţităLa obraz.Dar n-are-a face,Dacă soarele o placeŞi spre ea, timid, cuteazăSă-şi îndrepte Prima rază.   Însă parcă fu prea...

Tara Romaneasca in vremea lui …

Tara Romaneasca in vremea lui Mircea cel Batran

Tara Romaneasca in vremea lui Mircea cel Batran   Dintre primii domni ai Tarii Romanesti, cel mai de seama a fost Mircea cel Batran. In vremea lui, Tara Romaneasca si-a intins si...

Fabula cu un balon

Fabula cu un balon

Fabula cu un balon Va oferim spre lectura versurile pentru “Fabula cu un balon”, scrise de Stelian Filip. Cu pieptul scos, ca un atlet, ...

Un rasarit de soare

Un rasarit de soare

Un rasarit de soare Cat de placut este sa vezi un rasarit de soare in timpul iernii! Bolta cereasca de un albastru azuriu, presarata cu mii si mii...