Repetitia nu se va amana

Va oferim spre lectura povestioara “Repetitia nu se va amana” scrisa de Iuliu Ratiu.

Lui Pinocchio … ii sarise tandara! Este adevarat, o singura bucatica de lemn, cat o unghie de mica, dar, din pacate, se desprinse chiar din varful nasului.

In zadar a incercat Tudorel sa-l bandajeze.

- Stai ca – iti promit – nu o sa te doara …

- Lasa-ma in pace, s-a ferit Pinocchio. De ce m-ai dat cu capul de masa?

- Singur ai cazut!

- Dupa ce tu mi-ai pus o piedica, raule!

Adevarul e ca cearta dintre cei doi incepuse ceva mai inainte de repetitia pentru spectacolul teatrului de papusi, cand Tudorel a dorit ca Pinocchio sa ridice mana stanga, iar acesta o ridicase pe cea dreapta …

“Ce fel de copil esti tu, daca nu stii nici care-i stanga si care-i dreapta?!” – il certase atunci, Tudorel.

Iar Pinocchio ii spusese, razand, ca un copil ce era:

“Stiu, dar nu vreau!”

“Nu vrei, pentru ca nu poti!”

“Eu?! Poate tu nu te pricepi cum sa ma iei …”

“Ca n-o sa-ti dau acum singura mea bomboana din buzunar …”

“De ce, nu, daca tot mai ai una si in gentuta …”

“Aha, m-ai spionat, uratule!”

Si de suparare Pinocchio s-a ascuns intr-un dulap si n-a mai vrut sa iasa. Mai apoi, cu chiu, cu vai, Tudorel l-a scos de acolo, pentru ca trebuia sa inceapa repetitia, iar Pinocchio era eroul principal. In drum, spre scena, ca sa-l invete minte, cum sa se poarte, i-a dat cu capul de o masuta …

Acum il privea pe Pinocchio cu tristete: fara acea bucatica de nas, parea o papusa oarecare.

- Si aveai un nas atat de frumos!

Auzindu-l cu cate duiosie vorbeste, Pinocchio simti ca nodul pe care il avea, undeva, intr-un picior, i se puse, de emotie, in gat:

- Bine … bandajeaza-ma … Si fii fara grija, mie imi creste, repede, nasul la loc, ca e din lemn de salcie …