Mendel a fost un modest profesor de matematica, care si-a ridicat la rangul de legi biologice rezultatele indelungatei sale activitati, lucru facut abia de biologii de la inceputul anilor 1970. Ei au fost uimiti de simplitatea uluitoare a mecanismelor descoperite de Mendel, prin care se demonstreaza ca natura conserva peste veacuri realizarile evolutiei sale.

Si astfel prima lege a ereditatii, sau, cum se mai spune, a mendelismului, este legea uniformitatii hibrizilor din prima generatie sau legea dominatiei. Descendentii parintilor homozigoti, in privinta diferitelor allele seamana perfect unul cu altul. Fenotipul lor este determinat de allelele dominante ale unuia dintre parinti.

Cum se mosteneste de la parinti la copii culoarea ochilor? Sa presuspunem ca tatal are ochi caprui si mama albastri. Copiii ce ochi vor avea?

Prima lege a lui Mendel afirma ca toti copiii vor avea ochii de culoarea corespunzatoare allelei dominante. Genele ochilor caprui sunt dominante fata de genele ochilor albastri. Deci toti copiii vor avea ochi caprui. Dar numai daca tatal va fi homozigot in ceea ce priveste allelele ochilor caprui. Realizarea unei asemenea variante este posibila numai daca in neamul tatalui n-au existat stramosi cu ochi albastri (sau au existat, dar el n-a mostenit gena “ochilor albastri”).

La fecundarea ovulului matern, fiecare dintre cei doi cromozomi paterni inzestrati cu gene de ochi caprui se poate uni cu oricare dintre cei doi cromozomi materni purtatori de allele corespunzatoare ochilor albastri. Cu care anume ... este rolul intamplarii.

Nu este greu de inteles ca sunt posibile patru variante ale unei asemenea asocieri. Toate sunt calitatic uniforme, heterozigote. Cromozomii perechi contin diferite gene cu actiune similara: allela ochilor caprui si allela ochilor albastri. Intrucat prima domina fata de cea de-a doua, toti descendentii heterozigoti vor avea ochi caprui.

Aici puteam vedea inca o data ilustrarea unui principiu genetic: oameni, animale si plante cu acelasi fenotip, adica aceleasi insusiri interne si externe, pot avea diferite genotipuri, diferite garnituri de gene. Fenomenul este explicabil. Multe gene recesive prezente in genotip, reprimate de genele dominante, nu se exteriorizeaza in fenotip.

In exemplu dat, copiii si tatal au genotipuri diferite; totusi au ochi de aceeasi culoare: caprui.

Legea dominantei actioneaza, bineinteles, nu numai la mostenirea ochilor caprui sau albastri. Am amintit de faptul ca genele care determina culoarea inchisa a parului domina fata de genele parului blond.

Domina de asemenea parul cret fata de cel lins; la numeroase animale, lana scurta fata de cea lunga. La cai, surul e mai expresiv decat murgul, murgul decat negrul, negrul decat roibul. La vaci, lipsa coarnelor este un caracter dominant.

Asemenea exemple se pot da la infinit. Numai la porumb geneticienii au studiat peste 400 de tipuri de gene.